În rezoluţia adoptată de eurodeputații europeni, care nu are caracter coercitiv, aceștia „subliniază că trebuie făcut totul pentru a exclude orice risc, real sau presupus, de a compromite ancheta şi subliniază printre altele că acest risc persistă atât timp cât prim-ministrul rămâne în funcţie\"\".
Jurnalista de investigaţii Daphne Caruana Galizia, în vârstă de 53 de ani, care demascase numeroase cazuri de spălare de bani şi corupţie în Malta, a fost ucisă la 16 octombrie 2017 cu ajutorul unei încărcături explozive plasate sub automobilul său, în apropierea casei unde locuia, în satul maltez Bidnija.
Ultimele evoluţii din anchetă au provocat un seism pe scena politică malteză, ducând la demisiile mai multor demnitari şi la anunţul premierului socialist Joseph Muscat că va demisiona după data de 12 ianuarie.
Adoptată cu 581 voturi pentru, 26 de voturi împotrivă şi 83 de abţineri, rezoluţia intervine după o misiune în Malta, efectuată la începutul lunii decembrie de şapte europarlamentari, care şi-au exprimat deja îngrijorarea faţă de independenţa anchetei.
Rezoluţia deplânge faptul că \"\"evoluţia situaţiei din Malta în ultimii ani a antrenat ameninţări grave şi persistente pentru statul de drept, democraţie şi drepturile fundamentale, printre care libertatea presei şi independenţa poliţiei şi a justiţiei\"\".
În urmă cu o săptămână, înainte de începerea Consiliului European, zeci de persoane au demonstrat în faţa Reprezentanţei Permanente a Maltei la UE din Bruxelles împotriva participării lui Muscat la summit. „Ruşine!”, au strigat protestatarii, afişând o imagine cu Muscat pe care era scris „criminalii”. Aceeaşi imagine a fost afişată, în semn de protest, şi în faţa sediului Comisiei Europene.
De asemenea, Parlamentul European cere guvernului maltez să pună capăt programelor sale de „vânzare a cetăţeniei\"\", destinate non-europenilor.
Eurodeputaţii salută viitoarea creare a unui premiu european anual Daphne Caruana Galizia pentru a recompensa jurnalismul de investigaţie, distincţie ale cărei detalii urmează să fie stabilite.
Joseph Muscat nu este direct implicat în anchetă, cel puțin deocamdată. Jurnalista a scris mai multe anchete în care era sugerată implicarea premierului maltez în mai multe afaceri de corupție.
Muscat a anunţat că va demisiona la jumătatea lunii ianuarie 2020, după ce formaţiunea sa politică, Partidul Laburist, îşi va alege un nou lider. Fostul şef de cabinet al lui Muscat, Keith Schembri, se află printre cei implicaţi sau care aveau cunoştinţă despre asasinat.
Omul de afaceri Yorgen Fenech, despre care un martor a declarat în faţa judecătorilor că este cel care a dat ordinul de ucidere a jurnalistei Daphne Caruana Galizia, a fost arestat la 20 noiembrie. În urmă cu zece zile, el a fost pus sub acuzare pentru complicitate la asasinarea jurnalistei şi a pledat nevinovat. Fenech l-a indicat pe Keith Schembri ca fiind adevăratul \"\"creier\"\" din spatele asasinatului, dar a solicitat imunitate juridică pentru a oferi probe, cererea sa fiind respinsă. Schembri, care a demisionat şi se află sub anchetă, a respins toate acuzaţiile.
Pe blogul său, intitulat Running Commentary, Daphne Caruana Galizia a acuzat constant politicieni şi alţi oficiali maltezi de fapte de corupţie, fiind dată în judecată de câteva ori. Însuşi premierul maltez Joseph Muscat a devenit ţinta criticilor după ce jurnalista a scris că o firmă al cărei nume a apărut în scandalul Panama Papers, Egrant Inc., era deţinută de soţia premierului, Michelle Muscat. Aceasta ar fi primit bani de la una dintre fiicele preşedintelui azer Ilham Aliev, prin intermediul unei companii înfiinţate de Mossack Fonseca, firma de avocatură aflată în centrul scandalului Panama Papers.
O anchetă realizată de către circa o sută de publicaţii din întreaga lume în legătură cu 11,5 milioane de documente a dus la dezvăluirea, în aprilie 2016, a unor conturi în paradisuri fiscale aparţinând unui număr de 140 de responsabili politici sau personalităţi. Documentele, regrupate sub denumirea de Panama Papers, au provenit de la casa de avocatură Mossack Fonseca, cu sediul în Panama. Ele atestă că mai mult de 214.000 de entităţi offshore au fost implicate în operaţiuni financiare în peste 200 de ţări şi teritorii din întreaga lume, mai scriu AFP și dpa, preluate de Agerpres.
