Actual· 3 min citire

De ce nu se mai grăbesc femeile din România să facă un copil. Ce criterii afectează decizia

De ce nu se mai grăbesc femeile din România să facă un copil. Ce criterii afectează decizia

De ce nu se mai grăbesc femeile din România să facă un copil. Ce criterii afectează decizia

Realitatea.NET
Scris de Realitatea.NET Publicat: 18 mar. 2017, 11:27

Într-un studiu al Institutului Național de Statistică se arată că numărul femeilor care nasc primul copil după vârsta de 35 de ani s-a dublat în ultimii 25 de ani. Anual, la fiecare o mie de femei care nasc pentru prima dată, 28 au între 35 și 39 de ani, în timp ce cinci au între 40 și 45 de ani.

Potrivit Institutului Național de Statistică, în anul 1990, 14,6 din o mie de copii care se nășteau ca fiind primii ai unei femei, erau aduși pe lume de mame cu o vârstă cuprinsă între 35 și 39 de ani. Numărul româncelor care decid să aibă primul copil după vârsta de 35 de ani s-a dublat în ultimul sfert de secol, conform Mediafax.

"Odată cu vârsta înaintată a mamei, scăpăm poate de grija aspectului financiar, dar întâmpinăm numeroase alte probleme, deloc de neglijat. De menționat ar fi riscurile unei sarcini după vârsta de 35 de ani - de la riscul de avort spontan și de naștere prematură, la riscul de malformații. De exemplu, riscul de Sindrom Down crește considerabil. Dacă la 30 de ani, statisticile indică o probabilitate de 1 caz la 1000 de sarcini, la 35 de ani riscul este de 1 din 400, pentru ca la 40 de ani, el să fie estimat la 1 din 100. Asta dacă ajungem să obținem o sarcină, pentru că marea problemă a pacientelor ajunse la 38, 40 de ani, este rezerva ovariană scăzută și o probabilitate mică de a avea un copil pe cale naturală. Aici intervin procedurile de reproducere umană asistată", explică dr. Chadi Muheidli, medic primar obstetrică-ginecologie.

Subprogramul Național de Fertilizare in Vitro și Embriotransfer a fost reluat în 2015. Potrivit datelor furnizate anul trecut, cele 13 clinici intrate în program au primit, în medie, 30 de cereri pe lună, în timp ce numărul procedurilor decontate în cuantum de 6.188 lei pentru o singură procedură a fost de 850.

"Noi am terminat de multă vreme fondurile, încă din noiembrie anul trecut. Nu am mai putut prelua niciun dosar și am așteptat finanțarea pentru anul în curs. Din păcate, până acum, nu există nicio decizie luată în acest sens. Nu putem decât să îndrumăm cuplurile interesate să urmărească deciziile luate la nivel ministerial și să intre în procedură atunci când va fi posibil. Cererea este foarte mare. Două, trei persoane întreabă zilnic despre programul național. Să nu uităm totuși că niciodată suma decontată nu a fost suficientă, ea neacoperind medicația necesară și analizele, și nici că limita de vârstă pentru ca viitoarea mamă să fie admisă este de 40 de ani", susține dr. Chadi Muheidli, medic primar obstetrică-ginecologie.

Potrivit Asociației S.O.S Infertilitatea, Subprogramul FIV a fost initiat de catre Ministerul Sananatii in anul 2011, iar în cadrul Subprogramului Național de Fertilizare in Vitro și Embriotransfer s-au efectuat proceduri în urma cărora s-au născut sute de copii în familii care altfel nu i-ar fi putut avea. In anul 2013, din motive de finanțare, pacienții nu au putut depune dosare, deși Subprogramul teoretic a existat, figurând în lista de programe naționale de sănătate publicată în Monitorul Oficial pentru anii 2013 și 2014.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News