Conform lui Jonathan F. Day, profesor în entomologie la Universitatea din Florida, mușcăturile de țânțari se produc în momentul în care o femelă țânțar găsește la suprafața pielii un vas capilar, care asigură fluxul sângelui în vene și artere.
Cu fiecare încercare de a găsi un vas capilar, țânțarul lasă salivă, care conține o proteină, în zona inspectată. Corpul nostru va detecta saliva ca fiind o substanță străină, și astfel va alerta sistemul imunitar, care va răspunde prin inflamarea și înroșirea zonei respective, declară profesorul Jonathan Day, pentru „Huffington Post”.
Cele mai multe mușcături de țânțari sunt inofensive și se vor vindeca de la sine. Totuși, țânțarii pot provoca și reacții alergice sau pot transporta diferite boli.
Țânțarul își folosește trompa pentru a străpunge epiderma și pentru a ajunge la un vas de sânge. Saliva țânțarilor conține o substanță anticoagulantă, ceea ce împiedică sângele să se solidifice astfel încât insecta să se poată hrăni, scrie Adevărul.
Motivul pentru care avem tendința de a ne scărpina, în locul în care am fost mușcați de țânțari, se datorează histaminei, substanță pe care sistemul nostru imunitar o eliberează pentru a se apăra de substanțele străine pe care le-a detectat. Histamina provoacă dilatarea vaselor de sânge din jurul mușcăturii, ceea ce duce la umflarea țesutului.
