Produsul Intern Brut în trimestrul al II-lea a fost, în termeni reali, mai mic cu 12,3%, comparativ cu trimestrul I din 2020, potrivit datelor provizorii publicate marți de Institutul Național de Statistică. Față de același trimestru din anul 2019, Produsul Intern Brut a înregistrat, în trimestrul II 2020, o scădere cu 10,5%, atât pe seria brută, cât și pe seria ajustată sezonier. Contracția economică din trimestrul al doilea este generată de scăderea a aproape tuturor segmentelor din economie, cele mai ample fiind în industrie, în domeniul spectacolelor, comerț, HORECA.
În semestrul I 2020, Produsul intern brut a scăzut, comparativ cu semestrul I 2019, cu 4,6%, pe seria brută, și cu 3,9%, pe seria ajustată sezonier
INS precizează marți că estimările “semnal” din 14 august și cele publicate marți, 8 septembrie, după aproape o lună, sunt afectate de criza de coronavirus, mai exact „dificultățile înregistrate la colectarea datelor de bază care reprezintă intrări pentru conturile naționale și s-au concretizat printr-o creștere a ratei de non-răspuns. (...) Pentru completarea informațiilor au fost utilizate surse alternative pentru a diminua efectele asupra calității indicatorilor produși. (...) În condițiile actuale, revizuirile (datelor - n.red.) ar putea fi mai mari decât de obicei”.
Pe categorii de resurse, la scăderea PIB, în semestrul I 2020 în comparație cu semestrul I 2019, au contribuit aproape toate ramurile economiei, în special industria, domeniul spectacolelor, HORECA:
- Industria (-3,0%), cu o pondere de 19,3% la formarea PIB și al cărei volum de activitate sa redus cu 14,1%;
- Activitățile de spectacole, culturale și recreative; reparațiile de produse de uz casnic și alte servicii (-1,1%), cu o pondere de 2,8% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a redus cu 29,1%;
- Comerțul; repararea autovehiculelor și motocicletelor; transport și depozitare; hoteluri și restaurante (-0,9%), cu o pondere de 20,1% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a redus cu 4,8%.
Totuși, au fost înregistrate și creșteri ușoare în domeniile construcțiilor, comunicații, ale administrației publice:
- Construcțiile (+0,5%), cu o pondere de 3,7% la formarea PIB și al căror volum de activitate
s-a majorat cu 15,5%;
- Informațiile și comunicațiile (+0,7%), cu o pondere de 7,2% la formarea PIB și al căror volum
de activitate s-a majorat cu 12,1%;
- Administrația publică și apărare; asigurările sociale din sistemul public; învățământul;
sănătatea și asistența socială (+0,2%), cu o pondere de 16,6% la formarea PIB și al căror
volum de activitate s-a majorat cu 1,5%.
Scăderea PIB s-a datorat, în principal cheltuielilor pentru consumul final al gospodăriilor populației, al cărui volum s-a redus cu 5,3%, contribuind cu -3,5% la scăderea PIB.
Contribuții pozitive au înregistrat următoarele componente:
- formarea brută de capital fix (investițiile), care a contribuit cu +1,2% la rata de modificare a PIB, ca urmare a creșterii volumului său cu 5,8%;
- consumul final colectiv efectiv al administrațiilor publice, care a contribuit cu +0,9% la rata de modificare a PIB, ca urmare a creșterii volumului său cu 8,7%.
O contribuție negativă la scăderea PIB a avut-o exportul net (-2,3%), consecință a reducerii cu 15,1% a volumului exporturilor de bunuri și servicii corelată cu o scădere mai mică a volumului importurilor de bunuri și servicii, cu 9,4%, menționează INS.
