Curtea de Conturi: nereguli majore la Ministerul Culturii și instituții din subordinea sa

Curtea de Conturi a desfășurat controale în mai multe instituții din subordinea Ministerului Culturii, constatând numeroase nereguli, potrivit raportului public pe anul 2013 al Curții.

Astfel, la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) nu s-a efectuat reevaluarea și înregistrarea la valoarea justă a unor elemente patrimoniale, de natura bunurilor, aparținând patrimoniului cultural național mobil, evidențiate în contul "Mobilier aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale și alte active corporale", în sumă de 304.522.000 lei.

De asemenea, nu s-a întocmit documentația cadastrală, nefiind înscrisă în cartea funciară pentru toate terenurile și construcțiile proprietatea publică a statului, aflate în administrarea MNIR, în valoare de 86.808.000 lei.

Totodată, potrivit Curții de Conturi, la MNIR s-au efectuat plăți în avans pentru achiziții publice în sumă de 433.000 lei, fără respectarea prevederilor legale privind instrumentele de garantare.

Pe de altă parte, la Institutul Național al Patrimoniului, o altă instituție în subordinea Ministerului Culturii, nu s-a înregistrat în evidența contabilă suma de 590.000 lei, reprezentând lucrări decontate și nerealizate, pentru care este deschisă procedura insolvenței, entitatea auditată fiind înscrisă în tabelul preliminar al creanțelor cu această valoare.

De asemenea, s-a încheiat un număr de 49 de contracte de prestări servicii cu persoane fizice, care, în mare, sunt activități cu caracter permanent (casierie, activitate financiar-contabilă, pază etc.), specifice activității institutului.

În ceea ce privește, Muzeul Național de Artă al României (MNAR), Curtea de Conturi a reținut că MNAR nu a organizat și condus corespunzător evidența contabilă analitică și nu a efectuat reevaluarea bunurilor aparținând "Patrimoniului artistic", ce includea, la data de 31 decembrie 2013, un număr de 102.389 de bunuri, în valoare de 13.534.000 lei, în sensul că în evidențele tehnico-operative se regăsesc înregistrate opere de artă la valori foarte mici, în condițiile în care, în funcție de importanța sau semnificația lor, de vechime, unicitate sau de raritatea lor, acestea fac parte din tezaurul patrimoniului cultural național mobil sau din fondul patrimoniului cultural național mobil.

De asemenea, la MNAR, nu au fost calculate penalitățile de întârziere, în sumă de 17.000 de lei, pentru neîncasarea în termen a sumelor datorate conform contractelor de prestări servicii culturale, în perioada 2012-2013. În plus, nu a fost urmărită încasarea veniturilor proprii și contabilizarea acestora la momentul apariției lor, depunerea sumelor încasate din activitatea muzeală efectuându-se cu întârzieri de la 1 la 2 ani.

Potrivit Curții de Conturi, din veniturile încasate și nedepuse în termen la casieria central a MNAR se avansau sume pentru efectuarea diferitelor cheltuieli cu bunuri și servicii, care erau decontate în ultimele trei zile ale lunii, astfel că la acel moment se efectua înregistrarea în contabilitate a veniturilor depuse și de la celelalte locații de expunere a operelor de artă, ridicarea de numerar de la Trezoreria Statului, deconturile de cheltuieli, fără evidențierea în contabilitate a avansurilor acordate și, ulterior, depunerea cu foaie de vărsământ a sumelor încasate ca venituri.

Pe de altă parte, tot la MNAR, a fost acceptată la plată decontarea integrală a contravalorii unor cursuri de masterat și taxe doctorale, precum și a tarifului integral pentru servicii de cazare/hoteliere într-o structură de primire turistică de confort superioră celei de trei stele (situație în care se decontează numai 50% din tariful de cazare perceput).

"Fondurile publice nu au fost utilizate în conformitate cu principiile economicității, eficienței și eficacității, în cazul unor contracte de prestări servicii de consultanță în domeniul achizițiilor publice, fiind utilizate fonduri în sumă de 34.000 de lei, la un nivel superior drepturilor salariale care s-ar fi acordat în situația în care postul vacant pentru funcția de consilier ar fi fost ocupat prin concurs", mai spune Curtea de Conturi în analiza despre MNAR.

În ceea ce privește Muzeul Național de Artă Contemporană al României (MNAC), conform situațiilor financiare de la 31 decembrie 2013, patrimoniul cultural al muzeului (opere de artă) în valoare de 8.785.000 lei "nu este real, iar existența faptică a multor lucrări este incertă și operele nu au fost reevaluate". Nu poate fi estimată valoarea abaterii având în vedere faptul că patrimoniul cultural preluat de la Oficiul Național pentru Documentare și Expoziții de Artă a fost de la început "alterat" cu liste de obiecte care nu aveau un statut juridic clar (neîntoarse de la expoziții, pierdute, oferite cadou etc.), spune Curtea de Conturi.

De asemenea, potrivit Curții, nu a fost constituită și virată suma de 59.000 lei, pentru care s-au calculat penalități de întârziere și dobânzi în sumă de 32.000 lei, ca urmare a nerespectării obligațiilor instituției publice în ceea ce privește protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, începând cu anul 2009.

Nu au fost virate venituri în sumă de 542.000 lei, la care se adaugă penalități de întârziere și dobânzi în sumă de 306.000 lei, rezultate din închirierea unor bunuri din domeniul public al statului, în fapt fiind încheiate două contracte de asociere, care reprezintă o formă mascată de închiriere a unui spațiu din domeniul public al statului, aflat în administrarea Muzeului Național de Artă Contemporană, mai spune Curtea de Conturi.

De asemenea, nu au fost inventariate lucrările de artă (în proprietatea artiștilor) lăsate în custodia MNAC, în condițiile în care pentru aceste lucrări, lăsate în custodie de artiști după finalizarea expozițiilor și evenimentelor culturale, nu există documente de lăsare în custodia muzeului, nu a fost organizată evidența operativă și, implicit, evidența contabilă pentru aceste bunuri.

Pe de altă parte, la Arhiva Națională de Filme (ANF), Curtea de Conturi a constatat că nu a fost virată către ordonatorul secundar de credite excedentul, în sumă de 68.000 lei, rezultat din execuția bugetului Arhivei Naționale de Filme încheiat la 31 decembrie 2013, sumă care a fost păstrat nelegal în contul de disponibilități al instituției.

"Drept urmare, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 68.000 lei ce i se cuvenea legal. Valoarea estimativă a erorii/abaterii este în sumă de 70.000 lei, incluzând foloasele nerealizate sub formă de dobânzi", spune Curtea de Conturi.

De asemenea, Curtea de Conturi spune că, la nivelul Arhivei Naționale de Filme (ANF), bunurile din patrimoniul cultural național, reprezentând filme și materiale documentare legate de istoria filmului românesc, au fost inventariate ca unități fizice, fără să aibă valoare de inventar, întrucât nu au fost evidențiate în contabilitate sau, în cazul filmelor, acestea au fost înregistrate la valoarea simbolică de numai 1 leu, fără să fie evaluate și contabilizate, potrivit legii.

"Ca urmare a faptului că filmele de toate genurile, precum și materialele primare de imagine și sunet, mixajele de sunet se află în proprietatea publică a statului, în administrarea Centrului Național al Cinematografiei și în custodia Arhivei Naționale de Filme, se impunea ca cele două entități să efectueze periodic sau o dată la 3 ani punctaje sau puneri de acord între evidențele custodelui (ANF) și cele ale administratorului (CNC), în vederea stabilirii unor eventuale diferențe, dar acest lucru nu s-a realizat, fapt ce denotă existența unei disfuncționalități pe linie relațională și de comunicare între instituțiile implicate (Arhiva Național de Filme, Centrul Național al Cinematografiei, respectiv Ministerul Culturii)", mai spune Curtea de Conturi.

La Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), Curtea de Conturi a constatat că instituția a efectuat plăți pentru servicii de mentenanță către două societăți comerciale, pentru un număr mai mare de echipamente decât cel pe care îl deținea la data încheierii contractelor, în sumă de 12.000 lei, respectiv 7.000 lei, fapt pentru care s-a recomandat recuperarea sumelor plătite nelegal, precum și calcularea de către această instituție a dobânzilor aferente sumelor plătite nelegal.

La Muzeul Național Bran, Curtea de Conturi a constatat că nu s-au luat măsuri pentru evaluarea bunurilor din patrimoniul cultural național, iar, pentru activele fixe corporale de natura construcțiilor și terenurilor, reevaluarea nu s-a efectuat la intervalele de timp reglementate de prevederile legale aplicabile, respectiv o dată la 3 ani, ultima operațiune de acest fel fiind efectuată în anul 2008. Aceste aspecte au consecințe asupra realității datelor raportate prin situațiile financiare.

Pe de altă parte, potrivit Curții de Conturi, Muzeul Național Peleș din Sinaia a plătit în mod nejustificat suma de 27.000 lei, pentru lucrări suplimentare neexecutate în cadrul obiectivului de investiții "Continuare și finalizare lucrări de reabilitare a depozitului de colecții de patrimoniu situat în Sinaia", pentru imobilizarea sumei amintite fiind calculate dobânzi și penalități în sumă de 14.000 lei.

De asemenea, Muzeul Peleș nu a întreprins măsurile care se impuneau în vederea diminuării cheltuielilor pentru furnizarea de apă și servicii de canalizare, fapt care a condus la achitarea fără justificare către firma prestatoare a sumei de 302.000 lei.

Inventarierea bunurilor aparținând domeniului public și privat al statului aflate în administrarea entității verificate nu a fost efectuat integral și în mod corespunzător, rezultatele inventarierii nefiind înregistrate în bilanțul contabil încheiat la 31 decembrie 2013.

În ceea ce privește Opera Națională Română din Cluj-Napoca, conform Curții de Conturi, au fost acordate personalului propriu venituri de natură salarială care exced cadrul legal privind salarizarea personalului din instituțiile bugetare, în sumă totală de 14.000 lei.

La Teatrul Național "Marin Sorescu" Craiova s-au achiziționat direct, în anul 2013, produse în valoare totală, fără TVA, de 202.000 lei, folosind sistemul electronic de achiziții publice (SEAP), numai pentru 25,91% din valoarea achizițiilor publice (în sumă totală de 778.000 lei, fără TVA), deși legislația în domeniu prevede un procent de 40%.

La Teatrul Național Târgu-Mureș s-a încheiat un contract de execuție de lucrări pentru realizarea lucrărilor de construcții montaj la obiectivul de investiții "Reparații capitale și modernizări la Teatrul Național Târgu-Mureș", în valoare totală de 16.795.000 lei, depășindu-se cu suma de 5.608.000 lei valoarea lucrărilor de construcții motaj cuprinse în devizul general aprobat de către Consiliul tehnico-economic din cadrul Ministerului Culturii la nivelul sumei de 11.187.000 lei. Acest aspect a condus la prejudicierea bugetului instituției și, implicit, a bugetului de stat, cu suma estimat la 3.038.000 lei, ca urmare a decontării lucrărilor executate la prețuri supraevaluate.

În plus, conform Curții, s-au acordat, cu încălcarea prevederilor legale, salarii brute lunare majorate nejustificat cu sume ce reprezintă 35%-45% din salariile de bază, în cazul a patru salariați, încadrați pe funcții de conducere, cu contracte de muncă încheiate pe perioadă determinată, rezultând un prejudiciu estimat la 112.000 lei.

De asemenea, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma estimată la 37.000 lei, prin angajarea și efectuarea de cheltuieli nelegale, generate de achiziționarea unor servicii în domeniul managerial, în condițiile în care, acestea reveneau în sarcina managerului teatrului, reprezentând în fapt obligații asumate de către acesta prin contractul de management încheiat cu Ministerul Culturii.

La Teatrul Național "Mihai Eminescu" din Timișoara nu s-au înregistrat în evidența contabilă obiecte de inventar în sumă totală de 102.000 lei. Referitor la modul de realizare a veniturilor instituției, rezultate din vânzarea biletelor de spectacol și decontarea sumelor încasate de casierii mandatați la caseria instituției, s-a constatat că în anul 2013 s-au încasat și justificat cu întârziere venituri în sumă totală de 167.000 lei, reprezentând contravaloarea biletelor vândute pentru spectacole, mai spune Curtea de Conturi.