Cum se organizează în realitate protestele în România și cine cheamă oamenii în stradă

La scurt timp după evenimentul din Colectiv, când mii de oameni au ieșit în stradă în semn de revoltă față reglementările care au permis să se întâmple tragedia, s-au format cele mai mari platforme civice, care inițiază azi protestele împotriva Legilor Justiței. Este vorba de platformele „Corupția ucide” și „Inițiativa România”, ale căror lideri sunt Florin Bădiță și Mihai Polițeanu.

„Ideea de la care a plecat <> a fost că foarte multă lume discuta în acele zile, imediat după Colectiv, despre lucruri mici, mărunte, cum ar fi interzicerea artificiilor în spațiile închise. Din punctul meu de vedere problema era alta, mult mai gravă, și anume că în acel club au intrat aproape 600 de oameni, având o capacitate mult mai mică, cu o singură ieșire, tocmai pentru că cineva a dat o șpagă sau cineva nu a controlat acel club. Din acest motiv am făcut pagina, ca să arăt cum ucide corupția”, a declarat, pentru Mediafax, Florin Bădiță, fondatorul paginii de Facebook „Corupția Ucide”.

Potrivit acestuia, pagina are în prezent 99.000 de followers și în jur de 20 de editori și administratori. „Dintre aceștia, cei care sunt publici sunt Angi Șerban, Aexandru Socol și Oana Dobre”, precizează Bădiță.

Tot la scurt timp după „Colectiv” s-a înființat și platforma „Inițiativa România”, iar cel care i-a pus bazele este Mihai Polițeanu, fost consilier politic al Monicăi Macovei.

„Opțiunile la momentul respectiv (n.r. – imediat după Colectiv) erau fie să facem un partid politic, dar ne-am gândit că nu avem resurse umane, nu aveam notorietate, nu avem resurse financiare și nu aveam o echipă. Am abandonat ideea, mai ales că aveam convingerea că vor apărea multe partide politice noi. A doua opțiune era să facem un ONG clasic, însă ne-am gândit că în contextul în care toată lumea aștepta schimbarea clasei politice și a modului în care se făcea politică ar fi fost prea puțin să facem doar un ONG. Ca atare, am decis să rămânem doar la nivel informal o perioadă, dar să formăm, la momentul respectiv, un grup civico-politic, în primă fază ca un proiect pilot pentru București”, a explicat Polițeanu, pentru Mediafax.

Ce a urmat după „Colectiv” și cum s-a ajuns la ieșirea a sute de mii de oameni în stradă?

Potrivit lui Florin Bădiță, primul protest organizat de „Corupția ucide” a avut loc la trei luni de la tragedia din Colectiv, iar scopul, spune Bădiță, a fost ca românii „să nu mai accepte corupția”. În ceea ce privește platforma „Inițiativa România”, perioada de după Colectiv, până în februarie 2017, a fost una liniștită.

„După Colectiv a fost un an destul de liniștit din punct de vedere civic și am observat că majoritatea gruprilor civice care au apărut după Colectiv au și dispărut. Atunci ne-am dat seama că trebuie să facem mai mult în ceea ce privește tendința de implicare civică a cetățenilor, să devină sustenabilă și să ia forme de asociere. Și a venit momentul Ordonanței 13”, explică Polițeanu.

Practic, Ordonanța 13, care a fost emisă la începutul lunii februarie 2017, și care prevedea modificări ale codurilor penale, a dus la cele mai mari mișcări de stradă de după Revoluție, proteste despre care Polițeanu spune că au fost „complet neorganizate și complet spontane”.

„Am venit în Piața Victoriei fără nicio speranță, și credeam că vom fi maximum 100 de persoane, iar la ora 1.00 noaptea eram circa 10.000 de persoane. Acela a fost cel mai emoționant moment al protestelor, nu duminica de pe 6 februarie, când au fost 200 -300 de mii de persoane în stradă”, precizează liderul „Inițiativa România”.

„Nu organizăm proteste, le inițiem”

Potrivit lui Florin Bădiță, data și locul unui protest sunt strâns legate de acțiunile parlamentarilor și de deciziile în legătură cu Legile Justiției. Totodată, Polițeanu explică și cum se iau deciziile la nivelul platformei.

„Nu organizăm protese, noi le inițiem. Este adevărat, chemăm oamenii în stradă la o dată stabilită, dar nu organizăm proteste. Sunt oameni care ies în stradă, pe care nu-i cunoaștem, pe care nu-i manipulăm, ci ies în stradă pentru că pur și simplu cred în anumite principii”, explică Mihai Polițeanu.

În ceea ce privește organizarea internă, la momentul acesta, spune activistul civic, platforma este în contact cu câteva zeci de organizații din București și din țară, iar deciziile se iau prin consens. „Dacă nu există consens, există o majoritate, iar un grup civic se poate abține în a susține o acțiune. Este vorba de comunicare permanentă și de instrumente de comunicare precum Skype, Zoom, Slack și Facebook”, spune Polițeanu.