Guvernul a adoptat, pe lângă proiectul de lege privind grațierea, o Ordonanță de Urgență pe modificările la Codul Penal, care va produce efecte instant, iar rezultate produse în urma ei nu vor mai putea fi modificate în caz că aceasta pică la Curtea Constituțională sau dacă va fi respinsă când va ajunge la aprobare în Parlament. Un exemplu în acest caz a fost ordonanța de urgență privind migrația primarilor.
Deși Ordonanța a fost publicată în Monitorul Oficial în miezul nopții, sunt mai multe prevederi, inclusiv cele legate de abuzul în serviciu, care intră în vigoare în 10 zile de la publicarea în Monitorul Oficial.
Jurnalistul Liviu Avram a declarat în emisiunea "Jocuri de Putere" de marți noapte că ar mai exista o portiță de revenire asupra Ordonanței și că e posibil ca Guvernul să fi lăsat acest termen de 10 zile tocmai ca să vadă care este reacția străzii. "Nu are altfel nicio logică să pui într-o Ordonanță de urgență termen de 10 zile. Singura explicație ar fi că Guvernul testează cum reacționează România", a declarat Liviu Avram.
Jurnalistul a scris noaptea trecută pe pagina sa de Facebook: "Știu că situația e dramatică, de neconceput pentru România anului 2017, dar nu știu de ce, am așa un licăr de speranță: Prostia o să-i piardă până la urmă. Deja strâng indicii... Vorba Papei Ioan Paul al II-lea: Să nu vă fie frică!".
Avocatul Cristi Danilet de la CSM spune ca președintele CSM poate sesiza CCR cu privire la conflictul constituțional între autoritățile statului.
"Astfel că CCR are timp suficient să se pronunțe dacă: Avocatul Poporului atacă OUG cum că nu există urgență sau dacă președintele CSM sesizează conflictul constituțional între autoritățile statului. Sau poate Guvernul abrogă OUG, e posibil și asta..."
Potrivit textelor ordonanțelor, modificările la Codul Penal pentru dezincriminarea mascată a abuzului în serviciu intră în vigoare la 10 zilei după publicarea în Monitorul Oficial. În acest moment, există foarte puține variante pentru blocarea acestor acte normative, astfel încât să nu își producă efectele juridice.
"In ordonanta de urgenta publicata rapid marti seara in Monitorul Oficial exista o formulare de care se leaga sperantele tuturor: modificările la Codul Penal (dezincriminarea abuzului in serviciu si a neglijentei in serviciu) intra în vigoare la zece zile de la publicarea OUG. Aceste zece zile sint decisive pentru Romania. Acum se va decide raminerea Romaniei pe orbita democratica sau transformarea intr-un spatiu al faradelegii, al arbitrariului, al autocratiei PSD-iste", scrie jurnalistul Cristian Pantazi de la Hotnews.ro.
Ce se poate face in aceste zece zile? Iata citeva posibile solutii, potrivit jurnalistului.
Solutia extrema: demisie in bloc din parlament a PNL si USR pentru a sensibiliza partenerii externi (UE, NATO, SUA), greva magistratilor, greva fiscala. Desi pare seducatoare si spectaculoasa la prima vedere, demisia din Parlament a Opozitiei are neajunsuri majore: lasa culoar liber PSD-ALDE pentru alte abuzuri in Parlament, fragilizeaza pozitia presedintelui Iohannis in caz de referendum (fie cel initiat de presedinte, fie referendumul de demitere dupa o eventuala suspendare). Iar greva magistratilor si greva fiscala sint greu de realizat intr-un timp scurt, si oricum nu au impact imediat asupra guvernului.
Solutia pe cale legala: atacarea la CCR via Avocatul Poporului (improbabila, caci Ciorbea e membru al Camorrei bucurestene) sau via CSM, care sa constate un conflict constitutional intre puterile statului, asa cum a sugerat judecatorul Cristi Danilet, ex-CSM.
Mai e si solutia "nucleara": guvernul sa fie determinat sa-si abroge propria ordonanta de urgenta in interiorul acestor zece zile. Poate un guvern condus de un personaj ferm ca fularul sa fie adus in acest punct?
Un jurist de la Politeia World a prezentat o metodă prin care se poate opri ordonanța de urgență înainte ca aceasta să producă efecte. Președintele României sau președintele CSM pot cere Curții Constituționale să analizeze OUG-ul în baza unui CJNC - Conflict Juridic de Natură Constituțională.
Astfel, Curtea Constituțională poate bloca ordonanța de urgență înainte ca aceasta să fie publicată, deoarece a avut loc o consultare a opiniei publice care arată intenția Guvernului de a trece această ordonanță.
"Conflictul juridic de natură constituţională între autorităţi publice presupune acte sau acţiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe îşi arogă puteri, atribuţii sau competenţe, care, potrivit Constituţiei, aparţin altor autorităţi publice, ori omisiunea unor autorităţi publice, constând în declinarea competenţei sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligaţiile lor", este definiția dată de Curtea Constituțională CNJC-ului.
"Un proiect de ordonanță de urgență prin care Guvernul își arogă prevederi constituționale ce revin explicit Parlamentului, anume cele de a acorda amnistia și grațierea colectivă (art. 73 alin i din Constituție) și de a iniția un proces de legiferare (punerea în dezbatere publică fiind prima etapă procedurală a acestei situații juridice în curs de formare sau modificare) care încalcă atât formal cât și substanțial mai multe articole din Constituție (acest lucru va fi dovedit în cele ce urmează) este o « acțiune concretă » , în sensul definiției din decizia CCR nr. 53/2005, care declanșează un conflict juridic de natură constituțională între Guvernul și Parlamentul României", susține sursa menționată.
Klaus Iohannis și-a exprimat deja publicul opoziția față de grațiere, fiind prezent în Piața Universității la proteste și anunțând că declanșează un referendum național pe această temă.
Efectul letal al Ordonanței: se aplică legea penală mai favorabilă pentru inculpat
