Unele alimente necesită procesare pentru a preveni contaminarea cu microbi. Acesta este cazul cărnii proaspete și al produselor lactate. Cu toate acestea rafturile magazinelor sunt predominate de alt tip de alimente, cele care sunt procesate și nu includ vitamine și minerale utile pentru organism: mesele gata-preparate, cerealele rafinate la cutie, alimentele din conserve, prăjiturelele, chips-urile, sucurile acidulate, bomboanele și alte alimente ambulate, scrie eva.ro.
În plus, multe tipuri de carne sau brânză sunt considerate nocive pentru un organism puternic: hot dogii, cârnații, salamul, șunca presată, baconul, brânza topită sau crema de brânză. Asemenea alimente constituie majoritatea caloriilor consumate la nivel de săptămână în contextul unui program aglomerat la serviciu, iar efectele nu întârzie să apară.
Probabil că este imposibil să eviți complet mâncarea procesată, dar odată ce înțelegi care sunt efectele secundare ale unui astfel de meniu îți va fi mai ușor să găsești motivația necesară pentru a renunța la multe dintre ele.
În primul rând conțin cantități excesive de sare, zahăr și grăsimi. De asemenea, pe lista de ingrediente vei regăsi conservanți și coloranți utilizați pentru a prelungi termenul de valabilitate și a îmbunătăți gustul sau textura preparatelor. Cea mai simplă metodă de a identifica mâncarea procesată este să te uiți pe etichetă.
Dacă lista de ingrediente este foarte lungă și conține compuși cu nume complicate, cu siguranță face parte din categoria de alimente pe care trebuie să le consumi mai rar.
Iată care sunt efectele alimentelor procesate asupra organismului:
1. Obezitatea
Cea mai vizibilă consecință va fi adăugarea kilogramelor în plus. Consumul excesiv de zahăr favorizează îngrășarea, precum și o serie de afecțiuni cronice. Mâncărurile procesate conțin foarte mult zahăr sau derivați, existând până la 50 de termeni diferiți pentru a desemna zahărul din produse. Cel mai des vei întâlni următoarele denumiri: fructoză, glucoză, sucroză, sirop de malț, maltoză, miere, melasă, nectar, zahăr invertit sau sirop de porumb. Aceste ingrediente sunt definite de experți drept calorii irosite poentru că nu adaugă deloc vitamine sau minerale meselor, ci stimulează foamea și te determină să consumi mai multe calorii decât de obicei.
În același timp, zahărul intensifică poftele și dă dependență, explicându-se astfel de ce de regulă nu te poți limita la o singură porție de alimente procesate.
Ca regulă generală, zahărul nu ar trebui să reprezinte mai mult de 10% din totalul de calorii consumate într-o zi. Acest lucru înseamnă aproximativ 12 lingurițe pe zi, însă dacă te gândești că o cutie de suc conține echivalentul a 10 lingurițe lucrurile devin mult mai dificile.
2. Sindromul metabolic
Consumul frecvent de mâncare procesată este un factor major de risc pentru declanșarea sindromului metabolic. Această afecțiune favorizează apariția diabetului de tip 2 și a bolilor cardiace.
Sindromul metabolic este diagnosticat atunci când se observă cel puțin 3 dintre următorii 5 factori de risc:
- depunerea grăsimii în zona abdominală;
- nivel crescut de trigliceride;
- nivel redus al colesterolului de tip HDL (colesterolul „bun”) și crescut al colestrolului de tip LDL (colesterolul „rău”);
- hipertensiune arterială;
- nivel crescut al glicemiei.
Excesul de zahăr din alimentele procesate este cauza majoră a sindromului metabolic.
Zahărul reprezintă un tip de carbohidrați de care corpul are nevoie pentru a produce energie. Cu toate acestea, dacă este consumat prea des, excesul de calorii va fi stocat sub formă de țesut adipos. Inițial vor apărea ocazional fluctuații ale glicemiei, apoi se poate declanșa rezistența la insulină, precum și creșterea trigliceridelor. Efectul cumulativ al simptomelor sindromului metabolic este apariția afecțiunilor cardiovasculare sau a diabetului de tip 2.
