Toate soiurile tradiționale de roșii au forme neregulate. Când vezi pe tarabă roșii din același soi, dar de diverse dimensiuni, cu coaja ușor crăpată sau ondulate la codiță, poți să fii sigur că sunt soiuri autohtone. Roșiile din import sunt întotdeauna perfect rotunde, netede, lucioase, ca trase la indigo, toate la fel de mari și de arătoase.
Roșiile românești mai sunt și crăpate, unele au nervuri evidente, au codițele strâmbe și chiar mici pete de la insectele care au atacat fructele înainte să se coacă.
Totodată, trebuie să știi care sunt soiurile de tradiție din țara noastră ca să le poți recunoaște.
Inima de bou este o roșie mare, rotunjită, dar cu o formă de inimă, ușor neregulată. O astfel de roșie poate ajunge și la 700 – 800 de grame. Aceasta se coace începând cu luna iulie.
Pitica este o roșie de dimensiuni mici, care se coace la început de iunie și are o formă rotundă, dar ușor alungită spre vârf.
Țâța vacii este un soi vechi, de mărime mică, alungită și cu o umflătură în vârf, asemeni unui sfârc, de unde îi vine și numele. Este o roșie cărnoasă, cu puține semințe și puțină zeamă, excelentă pentru bulioane. Se coace de la jumătatea lunii iunie.
Roșia de Țigănești este rotundă, ușor turtită, uneori cu mici crăpături în jurul codiței, cu o pulpă mai deschisă la culoare decât coaja, densă și cu puține semințe.
Portocalia de Corbeanca este o roșie mare și foarte zemoasă, cu o coajă netedă și ușor crăpăcioasă. Se coace de obicei în iulie și august.
Puszta Kolojz este o roșie originară din împrejurimile Clujului, este o roșie de dimensiuni mari, suculentă, cu coaja ușor încrețită în jurul codiței și are o formă ușor turtită. Se coace mai târziu, prin luna august.
Trandafiria de Calafat se găsește în special în zona Doljului, are nuanțe trandafirii – roz, este mare, cu pulpă consistentă și cărnoasă.
Pontica de Vidra este o roșie medie, cu puține semințe, care face un singur rând de roade pe vară. Forma sferică și culoarea ușor maronie le distinge de alte roșii de pe piață.
Sursă: libertateapentrufemei.ro
