O lucrare din 2015 a dezvăluit că virusul Zika necesită prezența unui receptor numit AXL, pentru ca acesta să poată infecta anumite celule, iar două experimente care folosesc țesut uman sugerează că acest receptor este cel puțin o parte a modului în care Zika afectează celulele stem neuronale.
Potrivit site-ului theatlantic.com, într-o lucrare științifică, specialiștii din laboratorul doctorului Kriegstein și de la Universitatea din San Francisco, California, descriu experimentele în care a fost folosit țesut uman, ce sugerează că receptorul AXL reprezintă cel puțin o etapă a modului în care virusul Zika afectează creierul, scrie Mediafax.
Munca depusă de cei de la Laboratorul lui Kriegstein, alături de colaboratorii din cadrul Universității din San Francisco - de la laboratorul lui Susan Fisher, biolog placentar, și Joseph DeRisi, biochimist - a fost remarcabilă, deoarece în cadrul experimentelor au fost folosite bucăți de creier, foarte dificil de obținut, ce provin de la fetuși și placente din primul și al doilea trimestru de sarcină.
Aceste țesuturi reprezintă "câmpul de luptă primar" dintre virus și gazda fetus, întrucât mamele infectate în etapele incipiente ale sarcinii sunt cele mai predispuse la riscul de a naște bebeluși cu defecte.
Pentru a realiza experimentul, echipele au expus mostre din țesuturile menționate mai sus la virus, timp de 24 de ore.
În cazul placentei, prima întrebare a fost dacă celulele vor contracta virusul.
Carolyn Coyne, virologist la Universitatea din Pittsburgh, și echipa sa au descoperit că placentele aflate în stadiu tardiv pot rezista unei infecții cu virusul Zika.
În schimb, placentele din stadiile incipiente, atunci când infecțiile cauzează cele mai multe daune, au fost infectate. În mostrele din primul și al doilea trimestru de sarcină, virusul apărea clar printre celulele placentare, indicând că, cel puțin în aceste condiții, sunt vulnerabile la Zika.
Celulele din primul trimestru sunt mai predispuse la infecție decât cele din al doilea trimestru de sarcină. Potrivit cercetătorilor, receptorul AXL este mai comun la aceste celule, în stadiul incipient al sarcinii.
În cazul țesuturilor din creier, echipele au analizat ce tip de celule au contractat virusul și dacă acestea dețineau receptorul AXL.
Virusul fusese contractat de anumite celule stem neuronale în mai multe zone din creier, ceea ce s-a potrivit cu așteptările cercetătorilor. De asemenea, aceștia au observat mai mulți neuroni infectați, despre care cred că s-au dezvolat din celule stem infectate.
Cel mai interesant aspect al experimentului este faptul că virusul a atacat celulele numite astrocite, care fac tot: de la ghidarea creșterii neuronilor la plasarea nutrienților în jurul creierului.
Grupul de specialiști a adăugat o moleculă care blochează receptorul AXL de la astrocite, pentru a vedea dacă acest lucru ține virusul la distanță. Cercetătorii au aflat că da.
Descoperirile sprijină ideea că virusul Zika are nevoie de receptorul AXL pentru a infiltra toate tipurile de celule.
