Cum a câștigat Putin alegerile din România. Țara nu s-a bucurat niciodată de o epocă de aur a democrației post-comuniste

Dar România este încă afectată de ascensiunea și căderea rapidă a lui Georgescu, scrie publicația de la Bruxelles. Partidele politice din țară se ceartă între ele în timp ce încearcă să alcătuiască un guvern de coaliție în urma unor alegeri parlamentare separate. Numai după încheierea acestui exercițiu, românii vor ști când vor putea vota din nou pentru un președinte. Viitorul politic al lui Georgescu este la fel de incert; mulți cred că acesta ar putea fi descalificat pentru a candida din nou, în baza hotărârii de anulare a Curții.

Analiștii politici, istoricii și anchetatorii de la București și Bruxelles vor discuta probabil ani de zile despre măsura în care Kremlinul sau o campanie de influență alimentată de TikTok a facilitat erupția antiestablishment a lui Georgescu. Dar pentru mulți români obișnuiți, cel puțin o parte din motivele din spatele ascensiunii sale este deja clar - și este unul cu implicații importante pentru alte țări occidentale, atrage atenția POLITICO. Răspunsul, spune Oana Popescu-Zamfir - director al GlobalFocus Center, un think tank de politică externă și securitate din București - are mai puțin de-a face cu o dragoste descoperită brusc pentru Rusia sau pentru extrema dreaptă cât cu o dezamăgire profundă față de ceea ce este perceput ca fiind o clasă politică distantă și nepăsătoare. „Oamenii au dezvoltat această idee că totul este oricum manipulat, totul se decide în spatele ușilor închise și ceea ce vezi și pe cine votezi este mult mai puțin important”, explică ea. „Percepția oamenilor este că viața și instituțiile politice sunt dominate de aceste rețele obscure de interese. Ei cred că, într-o mare măsură, această percepție este corectă”, arată Oana Popescu-Zamfir.

„ÎN MÂINILE LUI DUMNEZEU”

Ascensiunea lui Georgescu a fost atât de bruscă și de neașteptată, încât românii liberali au fost nevoiți să caute prin postările sale online pentru a încerca să-și dea seama ce reprezintă și de unde a venit. Cum a putut un nonconformist necunoscut - fără partid politic, fără profil mediatic și fără infrastructură de campanie - să fie pe cale să câștige președinția? Au fost alegerile corecte sau o fraudă? Cum de serviciile de securitate nu reușiseră să detecteze ceea ce se întâmpla?

Georgescu, în vârstă de 62 de ani, care a desfășurat o campanie în principal pe site-uri de social media precum YouTube și TikTok, este un critic al Uniunii Europene și al NATO care l-a lăudat pe Putin ca fiind un patriot și l-a aclamat pe războinicul medieval Vlad Țepeș (alias Dracula) ca erou național. Declarațiile sale din trecut seamănă cu o listă copy-paste a celor mai de succes postări de extremă dreapta de pe X.

Georgescu a fost și un sceptic al vaccinurilor. Campania sa s-a opus extinderii drepturilor LGBTQ+ și, la fel ca Putin, iubește judo-ul. El și-a exprimat admirația pentru liderul pro-german al României din cel de-al Doilea Război Mondial, Ion Antonescu, care a contribuit la Holocaust, și a fost susținut de grupuri neo-legionare cu rădăcini în Garda de Fier, organizația paramilitară fascistă din anii 1930. Georgescu a denunțat public UE, a descris scutul antirachetă al Statelor Unite amplasat pe teritoriul României drept o rușine națională și a promis să pună capăt oricărei forme de asistență pentru Ucraina. Și-a invocat frecvent credința, declarând că nu a avut cheltuieli de campanie pentru că, după cum a spus el, „suntem în mâinile lui Dumnezeu”, reamintește POLITICO.

Într-unul dintre cele mai de succes videoclipuri de pe rețelele sociale, el poartă o cămașă tradițională românească și călărește pe un cal alb. Imaginea este a unui om care își întruchipează patria - pământul fertil, munții și mitologia Transilvaniei, moștenirea folclorică a unei națiuni mândre. Nu are partid, spune el, pentru că partidul său este România.

CLASA POLITICĂ TRECE LA CONTRAATAC

Nu a durat mult până când clasa politică din România a început să riposteze. În zilele care au urmat victoriei șocante a lui Georgescu, au crescut suspiciunile că acesta ar fi beneficiat de o operațiune de interferență sprijinită de Rusia, o idee pe care președintele Iohannis a încurajat-o atunci când a declasificat dosare ale serviciilor de informații cu câteva zile înainte de începerea celui de-al doilea și ultim tur de scrutin. Documentele au fost incendiare, susținând că țara a fost supusă unui atac „hibrid” din partea Moscovei și că mesajele antioccidentale ale lui Georgescu au fost amplificate de o armată de 25.000 de conturi TikTok, asemănătoare unui robot, care a intrat în acțiune în ultimul moment pentru a-i galvaniza pe susținătorii săi. De asemenea, autoritățile pun la îndoială legalitatea finanțării campaniei sale, menționează POLITICO.

Între timp, românii liberali s-au înghesuit să o susțină pe Elena Lasconi, candidatul Partidului Uniunea Salvați România, cu care ar fi trebuit să se confrunte în turul doi. O liberală de centru-dreapta care și-a susținut părerile pro-europene, Lasconi a oferit o alternativă clară, dar nu avea greutate politică: singura sa experiență reală în funcții înalte a fost cea de primar al unui orășel aflat la 150 de kilometri distanță de București. Cu toate acestea, pe 5 decembrie, mii de oameni au ieșit în stradă pentru a-și exprima sprijinul pentru identitatea „europeană” a României, scandând „libertate” și fluturând steaguri ale UE alături de tricolorul național, albastru, galben și roșu. Aceștia intenționau să voteze pentru Lasconi în turul final din 8 decembrie. „Alegem între Est și Vest”, a declarat Aurelia Poderescu, 54 de ani, care a participat la eveniment. „Pentru noi, NATO și UE înseamnă siguranță pentru copiii și nepoții noștri.”

Mulți dintre cei adunați în Piața Universității erau tineri. Unii, însă, și-au amintit de teroarea Revoluției din 1989, în care protestele de stradă sângeroase și ciocnirile cu armata l-au dat în cele din urmă jos pe dictatorul Nicolae Ceaușescu, dar cu un preț mare: 1.100 de oameni și-au pierdut viața. „Aveam 18 ani atunci și auzeam oamenii trăgând”, a spus Poderescu. „Am aceeași teamă și astăzi. Nu ne putem întoarce la acele vremuri”, arată femeia.

A doua zi, ploaia s-a abătut asupra centrului Bucureștiului, udând piața în care s-au adunat protestatarii. Imediat după prânz, când lumina zilei se scurgea deja de pe cer, cei mai înalți judecători ai României au dat bomba decisivă. Printr-o decizie unanimă, Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele alegerilor, invocând nereguli în primul tur și exprimând îngrijorări cu privire la finanțarea campaniei electorale. În câteva ore, instituțiile statului au început să îi adune pe cei din spatele campaniei lui Georgescu. Mercenarii angajați de acesta ca agenți de securitate au fost arestați și s-a descoperit că aveau arme în mașini. Se presupune că aceștia se îndreptau spre capitală, cu intenția de a comite violențe. Poliția a percheziționat locuința unui important susținător financiar al lui Georgescu. Funcționarii fiscali au lansat investigații asupra lui Georgescu însuși și a micii armate de influenceri TikTok care ar fi fost plătiți pentru a-i promova candidatura. Unii dintre aceștia au fugit acum din țară, scrie POLITICO.

SIMPTOMUL UNEI MARI DEZILUZII

Pentru observatorii externi care se temeau că România este pe cale să imite Ungaria și să aleagă un alt simpatizant al Kremlinului în stilul lui Viktor Orbán, anularea a fost un semn binevenit de rațiune.

Cu toate acestea, în România, șocul inițial provocat de o măsură atât de draconică a cedat curând locul cinismului. Georgescu și-a îndemnat susținătorii să nu „cedeze” și să își păstreze credința. „Astăzi, statul român a călcat în picioare democrația”, a spus el. „În această zi, sistemul corupt a făcut un pact cu diavolul. Eu am un singur pact - cu poporul român și cu Dumnezeu”, a spus el.

Rivala sa, Lasconi, a făcut o declarație izbitor de asemănătoare. „Astăzi este momentul în care statul român a călcat în picioare democrația”, a afirmat ea. „Dumnezeu, poporul român, adevărul și legea vor prevala și îi vor pedepsi pe cei vinovați de distrugerea democrației noastre”, a prezis Lasconi.

Pentru mulți români obișnuiți, însă, ultima lună a fost doar un alt capitol din relația complicată - și adesea dezamăgitoare - a țării cu liberalismul și democrația, comentează POLITICO. Indiferent de rolul pe care Kremlinul sau TikTok l-ar fi jucat în ascensiunea rapidă a lui Georgescu, popularitatea sa a fost, mai presus de orice, un simptom al unei mari deziluzii față de clasa politică, adaugă publicația de la Bruxelles.

„Cred că Georgescu este o altă marionetă a unei părți foarte proaste a culturii noastre în acest moment”, a declarat Miruna Parasca, o arhitectă de 26 de ani, la câteva ore după anunțul instanței, în timp ce sorbea un cocktail cu soțul ei într-un bar din București. Dar anularea alegerilor „nu a fost bună”, mai ales pentru cei care l-au susținut. „Cea mai bună cale democratică era să continuăm cu alegerile”, a spus ea. „Ne alegem președintele, așa că oamenii au dreptul să aleagă”, continuă tânăra. Lucrul „trist” pentru România este că nu au existat candidați mai buni care să fie prezentați alegătorilor. „Corupția este peste tot”, conchide ea cu un oftat.

CINISM CU RĂDĂCINI ADÂNCI

Acest sentiment - că întreaga clasă politică este dubioasă - este unul comun. Este cu atât mai condamnabil cu cât este exprimat nu cu furie, ci cu resemnare.

Cinismul omniprezent golește de culoare conversațiile despre politica din România: nimic nu s-a schimbat și nimic nu se va schimba, indiferent cine va câștiga. Chiar și Georgescu, un rebel sălbatic în ochii occidentalilor, „nu este Hitler”, așa că oamenii ar trebui să se calmeze, potrivit Mirunei Parasca.

Cinismul își are originea în istoria țării, scrie POLITICO. Dacă străinii știu ceva despre România modernă, este probabil să știe că țara s-a ridicat împotriva dictatorului comunist Ceaușescu în 1989, într-o revoluție care a pus capăt cu violență celor 20 de ani de domnie brutală a acestuia. A fost un moment important în încheierea Războiului Rece, alături de căderea Zidului Berlinului, care a definit înfrângerea ideologiei comuniste.

Totuși, acum, mulți români se întreabă dacă revoluția a fost reală. Perioada este adesea denumită „așa-zisa revoluție”. Partidul care a preluat puterea de la Ceaușescu, Frontul Salvării Naționale, a inclus figuri care au fost anterior în interiorul regimului său. Inițial, aceștia au promis că nu vor candida la primele alegeri post-comuniste din țară, dar apoi partidul și-a încălcat promisiunea, a strâns rândurile și a păstrat controlul. A urmat o versiune a democrației, dar alegerile din anii 1990 au fost criticate pentru corupție și falsificarea voturilor.

În timp ce blocarea de către Georgescu a competiției din 2024 a fost un caz extrem și dramatic, adevărul este că România nu s-a bucurat niciodată de o epocă de aur a democrației post-comuniste. Deși țara a aderat la UE în 2007, în ochii unora dintre români, beneficiile aduse de apartenența la blocul comunitar nu au fost pe deplin realizate, corupția politică și incompetența continuând, iar inegalitatea agravându-se, scrie POLITICO.

UN TEREN ȘUBRED

Apartenența la UE rămâne populară, dar așteptările oamenilor că aceasta va rezolva problemele țării au fost prea mari și mulți se simt dezamăgiți. Liderii europeni de la Bruxelles și din alte părți știau că România are un drum lung de parcurs pentru a combate corupția și pentru a aplica standardele democratice pe care le așteaptă blocul comunitar. Dar au vrut să încurajeze reformiștii de la București și să împiedice țara să alunece înapoi sub influența Moscovei.

„Ne-am păcălit singuri”, a declarat Oana Popescu-Zamfir, care, împreună cu colegii săi, și-a petrecut ultimii ani trăgând un semnal de alarmă cu privire la faptul că sprijinul pentru politica externă de orientare occidentală în România se află pe un teren „șubred” și nu se mai poate baza pe „o majoritate semnificativă”.

Nici politica internă nu s-a schimbat prea mult. Frontul Salvării Naționale, care a preluat puterea după 1989, a dat naștere Partidului Social Democrat (PSD), care de atunci a fost forța politică dominantă a României. Mulți din țară au remarcat că PSD este cel care a numit majoritatea membrilor Curții Constituționale a României.

„NU FAC NIMIC PENTRU ACEASTĂ ȚARĂ”

La Mihail Kogălniceanu, locuitorii sunt în mare parte neimpresionați de drama politică a țării lor. Pe strada principală, un magazin de piese auto este decorat de Crăciun cu un șir de lumini mov, care clipesc și se sting într-o după-amiază umedă și gri. În interior, Florian Emil, de 56 de ani, stă la birou, în timp ce mama sa, Elena Mitrofar, în vârstă de 88 de ani, ocupă un scaun lateral. „Alegem între două lucruri rele”, spune Emil. „Doamna Lasconi nu are stofă de președinte. Iar pe de altă parte, există o mulțime de controverse”, adaugă el. Mama lui este mai directă în privința lui Georgescu. „Este un trădător și trebuie tratat ca atare”.

Puțin mai departe pe drum, servind clienții într-un bistro, Cosmina Dumitru, de 17 ani, spune că unii locuitori se simt „protejați” trăind lângă o bază NATO. Dar alții se tem că acumularea militară ar putea face din oraș o țintă. Cu Ucraina în apropiere și cu resturi din război care aterizează pe teritoriul României, este o îngrijorare de înțeles. Cu toate acestea, când vine vorba de alegeri, ea ridică din umeri. Este prea tânără pentru a participa, explică ea, dar chiar dacă ar putea vota, nu ar vota pentru niciunul dintre ei. „Ei fac lucruri doar pentru ei înșiși, nu fac nimic pentru această țară”, conchide tânăra.