CULISELE STATULUI PARALEL. Spitalele din București se vor prăbuși la primul cutremur

Același raport mai scoate la iveală faptul că în zona Spaliul Unirii există un real pericol de inundații. Asta pentru că barajul Lacul Morii nu se consolidează, și nici construcțiile hidrotehnice de pe cursul râului Dâmbovița. Iar Compania Națională de Căi Ferate NU a încadrat în clase de risc seismic 70% dintre podurile aflate în administrare pe raza Capitalei. Asta deși majoritatea au fost construite între 1922 și 1973. Inspectorii au găsit probleme grave la rețeaua de metrou, poduri, podețe, pasaje, dar și la construcțiile hidrotehnice, cum ar fi barajul Lacul Morii. Drept urmare, dacă ar avea loc un cutremur major, mai mare decât cel pentru care au fost proiectate construcțiile hidrotehnice, există posibilitatea ca barajele de beton și de pământ să se rupă.

Totodată, din cauza ritmului scăzut în care se reabilitează clădirile cu risc seismic din București, finalizarea va fi posibilă abia peste 150 de ani. Raportul de audit evidențiază faptul că nu a fost nici măcar elaborată o strategie de consolidare pe termen lung a celor aproximativ 2.500 de clădiri de locuit cu risc ridicat din București. Iar pentru proprietarii de imobile, fie că vorbim despre persoane fizice sau juridice, mecanismul de finanțare este greu de accesat.

Resursele de intervenție, umane și materiale, nu sunt suficiente pentru a putea face față în caz de cutremur, mai arată Curtea de Conturi. Nu există nici măcar o evidență a resurselor care pot fi mobilizate. Din totalul de 1.106 adăposturi de protecție civilă care ar putea adăposti doar 171 de mii de persoane, doar 60% sunt operative. Celelalte au probleme cu instalațiile sanitare, electrice sau de ventilație.