Pentru construirea ei se va folosi ce a mai rămas din infrastructura fostei termocentrale pe cărbuni care e deținută acum de Nova Power&Gas, companie controlată de frații clujeni Simion și Teofil Mureșan, vechi oameni de afaceri în domeniul energiei, cu un trecut tumultuos într-ale legăturilor de afaceri.
Oficialii români speră să aibă gata centrala cu 6 mini-reactoare nucleare chiar mai devreme de 2028, dar este un calendar ambițios. Nu doar pentru că această tehnologie nu este implementată încă nicăieri în lume, ci mai ales din cauza costurilor imense pe care le presupune, ca orice tehnologie nouă. Deocamdată România nu a stabilit de unde va face rost de banii pentru acest proiect. Se lucrează la asta, după cum spune Cosmin Ghiță, directorul Nuclearelectrica, compania de stat care dezvoltă proiectul.
Acesta este, de fapt, și marele pariu de care atârnă soarta întregului proiect: costurile. Deocamdată, dezvoltarea tehnologiei SMR este subvenționată masiv de guvernul SUA, iar NuScale Power, compania americană, este principalul beneficiar comercial al acestui sprijin de stat.
Americanii de la Nuscale Power estimează costul pe gigawatt de energie la 3,5 miliarde de dolari. Asta înseamnă că, pentru o centrală de 462 megawatti, cum e cea proiectată în România, costul ar fi undeva în jur de 1,6 miliarde dolari. Dar cine e în spatele proiectului de la Doicești? Ei bine, frații clujeni Mureșan și legăturile lor cu trecutul.
România a primit în 2021 un grant de 1,27 milioane de dolari de la guvernul american, bani nerambursabili, pentru găsirea unei locații compatibile cu o centrală nucleară de tip SMR. Câștigătoare este fosta termocentrală pe cărbune de la Doicești, de lângă Târgoviște, care nu mai funcționează din 2012.
Cum s-a ajuns la Doicești? Cosmin Ghiță, șeful Nuclearelectrica, a explicat că strategia de selecție a vizat mai multe locații în care există infrastructuri abandonate, iar Doicești respecta standardele din domeniu. În prezent, locația aparține firmei Nova Power&Gas controlată de frații Simion și Teofil Mureșan, împreună cu Marian Pantazescu. Ei voiau să dezvolte la Doicești o fabrică de gaz, însă au abandonat planul în favoarea centralei nucleare SMR. Compania a semnat de curând un memorandum cu Nuclearelectrica și compania americană NuScale Power, pentru dezvoltarea centralei SMR la Doicești.
Compania care controlează ce a mai rămas din centrala de la Doicești are un trecut puternic ancorat în mediul politic și de securitate din România. A plecat la drum când era deținută de doi americani asociați cu foști generali ai serviciilor secrete românești. Teofil Mureșan și compania sa, Electrogrup, au preluat firma în 2010 de la Rareș Criste care făcea parte din grupul supranumit „băieții deștepți din energie”, care căpușau Hidroelectrica sau termocentralele Rovinari și Turceni, prin contracte de energie electrică păguboase pentru stat și Alin Ardelean, fiul generalului Virgil Ardelean, fostul șef al serviciului secret al Ministerului de Interne. Ea se numește astăzi Nova Power&Gas și furnizează în continuare energie electrică și gaze.
Frații Mureșan dețin numeroase afaceri, iar firmele lor au fost de-a lungul anilor beneficiarele multor contracte cu statul. În 2019, ei colaborau cu compania de tehnologie a SRI, pentru a participa la licitația pentru construcția unei conducte de gaz a Transgaz.
Simion Mureșan și compania Electrogrup au figurat și în dosarul de corupție al fostului primar de la Cluj, Sorin Apostu. Mureșan era descris de procurorii DNA drept un bun prieten de familie al lui Apostu, căruia îi plătea vacanțele în străinătate. La vremea respectivă, Electrogrup câștigase un contract de circa un milion de euro pentru camerele de supraveghere ale primăriei amplasate în oraș. Dar Mureșan și Electrogrup nu au fost învinuiți de procurori. Tot frații Mureșan au preluat de la omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu, condamnat și implicat în mai multe dosare de corupție, compania Netcity Telecom care deține o parte din infrastructura subterană de comunicații din București, luată de la Primăria Capitalei în cadrul unui contract controversat, semnat de primarul Sorin Oprescu.
