Graniţe între judeţe, metrou secret, haine purtate o singură dată, partide de vânătoare trucate, mâncare gustată întâi de securişti - sunt doar o parte dintre miturile care circulau în perioada comunistă despre cuplul Ceaușescu. Istoricii susţin că multe dintre aceastea erau adevărate, iar altele aveau doar un sâmbure de adevăr.
CEAUȘESCU ERA OBSEDAT DE SIGURANȚĂ ȘI SĂNĂTATE
”Ceauşescu era obsedat de siguranţa lui şi de sănătatea lui, asta este un lucru cert. Se ferea de un potenţial atac rus prin care sovieticii să încerce să-l îndepărteze de la putere, vezi exemplul Iugoslaviei. O bună parte din miturile care circulau s-au adeverit. Nu avea însă conturi în străinătate, se pare că nu s-a aşteptat niciodată la o mişcare populară”, spune istoricul Dan Falcan.
O parte din miturile şoptite în anii 70 - 80 s-au adeverit dupa Revolutie - un exemplu, baia decorată cu aur dintr-o vilă de protocol. Și vizitele în teritoriu erau mai mereu un izvor de noi legende legate de Nicolae sau Elena Ceauşescu.
CEAUȘESCU A VRUT UN BLOC ÎN FAȚA CATEDRALEI DIN TIMIȘOARA
„Apăruse un zvon la un moment dat că Ceauşescu ar fi vrut să ridice un bloc în centrul Timişoarei, în faţa Catedralei, ca să n-o mai vadă de la balconul Operei, când venea în vizită. Asta deşi el şi-a înmormântat tatăl cu preot”, spune istoricul Ioan Hațegan.
Teama de boală a cuplului Ceauşescu a fost speculată de muzeografii care aveau în custodie castelul Peleş în perioada comunistă. Legenda spune că soţii Ceauşescu ar fi dorit să-şi stabilească o reşedinţă de protocol în impunătorul castel, dar îngroziţi de faptul că primul cuplu al ţării se va apuca de schimbări şi demolări în castel, muzeografii i-au speriat spunându-le că acolo exista o ciupercă ce atacă elementele de lemnărie, foarte dăunătoare sănătății omului.
Istoricii susţin că în Epoca de Aur toată lumea vorbea în şoaptă despre miturile legate de familia Ceauşescu. Tovarășul trebuia să ajungă în anul 1946 la Conferinţa Naţională a UTC-ului, însă s-a oprit mai întâi la crama din Drăgăşani.
CEAUȘESCU - BEAT MORT LA DRĂGĂȘANI
„Nicolae Ceauşescu şi şoferul lui au băut până nu au mai ştiut de ei. Toată lumea i-a căutat câteva ore bune. Atunci a apărut şi zvonul că a fost ucis de duşmani. În cele din urmă a fost găsit la crama din Drăgăşani. Era beat mort. Asta am auzit şi eu de la Ion Popescu Puţuri”, afirmă istoricul Toma Rădulescu.
Dorinţele cuplului Ceauşescu erau atât de importante, încât umbla zvonul că într-o zi, ar fi fost închisă circulaţia pe Calea Victoriei deoarece Ceaușescu ar fi avut chef să joace fotbal pe bulevard. La Arad, oamenii încă îşi mai amintesc despre graniţele judeţului, peste care nu aveau voie să treacă autobuzele care erau înmatriculate în alte părţi ale ţării. Se spune că odată, artiştii Operei din Timişoara au aşteptat la marginea judeţului pentru a fi preluaţi de un autocar din Arad.
Una dintre poveştile locale despre soţii Ceauşescu este aceea a vestitelor case de protocol existente în Tulcea. Casa de la ieşirea din oraș, cunoscută drept vila Moruzov, ar fi fost una dintre destinaţiile favorite ale Ceauşeştilor. În realtate, localnicii mărturisesc că este numai una dintre multele case de protocol în care familia dictatorială nu a dormit vreodată.
Și Bistriţa-Năsăud a fost una dintre destinaţiile preferate ale soţilor Ceauşescu, cabana Dealul Negru reprezentând oaza lor de relaxare. Cei care îi serveau în acea perioadă îşi amintesc faptul că Ceauşescu dorea mereu să îşi confirme calităţile în faţa supuşilor, chiar dacă acestea nu prea existau. De exemplu la partidele de vânătoare, cei care împuşcau urşii cu care mai apoi se lăuda Ceauşescu, erau lunetiştii.
În 1974, a interzis străinilor să mai vâneze în România. Doar cei din aparatul de partid şi de stat mai aveau voie. Şi asta după ce un francez obţinuse un trofeu mondial cu un cerb vânat în munţii Vrancei. Nemulţumit că, la o expoziţie mondială, Iosip Broz Tito, liderul iugoslav, a obţinut aceeaşi performanţă la urs şi Todor Jivkov, conducătorul Bulgariei, la cerb, Ceauşescu a decis să împuşte doar el cele mai frumoase exemplare. Așa ar fi ajuns să-l doboare și pe Lache, ursul vedetă al Brașovului, mare amator de bere.
Fostul director al Combinatului de Prelucrare a Lemnului din Gherla, inginerul Dan Rusu, povesteşte pentru adevărul.ro cum a fost anunţat cu abia o săptămână înainte de vizita lui Nicolae Ceauşeşcu în fabrică şi cât de mult l-au afectat pregătirile pentru a-l primi pe „iubitul conducător“.
„PREGĂTIRILE ȘI VIZITA M-AU ÎMBĂTRÂNIT CU 10 ANI”
„În 1983, la o şedinţă a Comitetului Judeţean de Partid Cluj, se făcuse o informare privind o vizită a preşedintelui României în judeţul Cluj. Abia cu 7-8 zile înainte de vizită am fost anunţat că tovarăşul va vizita Gherla, pe 14 septembrie. A fost groaznic!”, spune Dan Rusu, fost director Combinatul de Prelucrare a Lemnului din Gherla
Groaznic a fost și când Elena Ceaușescu a aflat că la Deva există antene parabolice care deschid fereastra către civilizația din Vest. În ultimii ani ai regimului comunist, sute de familii aveau acces la posturile de televiziune occidentale, cu consimţământul tacit al Securităţii, potrivit ultimului şef al acestei instituţii din anii 1980, din judeţul Hunedoara, Lucian Văceanu.
Continuând tradiţia instaurată de familia regală a României, cuplul prezidenţial Nicolae şi Elena Ceauşescu îşi petrecea vara pe litoral. Se spunea pe vremuri și că reşedinţa lui Ceauşescu de la Neptun ar fi fost cea mai curată de pe litoral. Nisipul era fin, apa - limpede, iar zona era închisă până şi vederii muritorilor de rând. Înainte de 1989, la vila de protocol de la Neptun, zona era îngrădită şi păzită cu străşnicie de Securitate, iar măsurile de precuaţie nu erau doar un mit.
