CULISELE STATULUI PARALEL. Cât sâmbure de adevăr există în miturile legate de cuplul Ceaușescu

Foto arhivă
Granițe între județe, metrou secret, haine purtate o singură dată, partide de vânătoare trucate, mâncare gustată întâi de securiști - sunt doar o parte dintre miturile care circulau în perioada comunistă despre cuplul Ceaușescu. Istoricii susțin că multe dintre aceastea erau adevărate, iar altele aveau doar un sâmbure de adevăr.
CEAUȘESCU ERA OBSEDAT DE SIGURANȚĂ ȘI SĂNĂTATE
”Ceaușescu era obsedat de siguranța lui și de sănătatea lui, asta este un lucru cert. Se ferea de un potențial atac rus prin care sovieticii să încerce să-l îndepărteze de la putere, vezi exemplul Iugoslaviei. O bună parte din miturile care circulau s-au adeverit. Nu avea însă conturi în străinătate, se pare că nu s-a așteptat niciodată la o mișcare populară”, spune istoricul Dan Falcan.
O parte din miturile șoptite în anii 70 - 80 s-au adeverit dupa Revolutie - un exemplu, baia decorată cu aur dintr-o vilă de protocol. Și vizitele în teritoriu erau mai mereu un izvor de noi legende legate de Nicolae sau Elena Ceaușescu.
CEAUȘESCU A VRUT UN BLOC ÎN FAȚA CATEDRALEI DIN TIMIȘOARA
„Apăruse un zvon la un moment dat că Ceaușescu ar fi vrut să ridice un bloc în centrul Timișoarei, în fața Catedralei, ca să n-o mai vadă de la balconul Operei, când venea în vizită. Asta deși el și-a înmormântat tatăl cu preot”, spune istoricul Ioan Hațegan.
Teama de boală a cuplului Ceaușescu a fost speculată de muzeografii care aveau în custodie castelul Peleș în perioada comunistă. Legenda spune că soții Ceaușescu ar fi dorit să-și stabilească o reședință de protocol în impunătorul castel, dar îngroziți de faptul că primul cuplu al țării se va apuca de schimbări și demolări în castel, muzeografii i-au speriat spunându-le că acolo exista o ciupercă ce atacă elementele de lemnărie, foarte dăunătoare sănătății omului.
Istoricii susțin că în Epoca de Aur toată lumea vorbea în șoaptă despre miturile legate de familia Ceaușescu. Tovarășul trebuia să ajungă în anul 1946 la Conferința Națională a UTC-ului, însă s-a oprit mai întâi la crama din Drăgășani.
CEAUȘESCU - BEAT MORT LA DRĂGĂȘANI
„Nicolae Ceaușescu și șoferul lui au băut până nu au mai știut de ei. Toată lumea i-a căutat câteva ore bune. Atunci a apărut și zvonul că a fost ucis de dușmani. În cele din urmă a fost găsit la crama din Drăgășani. Era beat mort. Asta am auzit și eu de la Ion Popescu Puțuri”, afirmă istoricul Toma Rădulescu.
Dorințele cuplului Ceaușescu erau atât de importante, încât umbla zvonul că într-o zi, ar fi fost închisă circulația pe Calea Victoriei deoarece Ceaușescu ar fi avut chef să joace fotbal pe bulevard. La Arad, oamenii încă își mai amintesc despre granițele județului, peste care nu aveau voie să treacă autobuzele care erau înmatriculate în alte părți ale țării. Se spune că odată, artiștii Operei din Timișoara au așteptat la marginea județului pentru a fi preluați de un autocar din Arad.
Una dintre poveștile locale despre soții Ceaușescu este aceea a vestitelor case de protocol existente în Tulcea. Casa de la ieșirea din oraș, cunoscută drept vila Moruzov, ar fi fost una dintre destinațiile favorite ale Ceaușeștilor. În realtate, localnicii mărturisesc că este numai una dintre multele case de protocol în care familia dictatorială nu a dormit vreodată.
Și Bistrița-Năsăud a fost una dintre destinațiile preferate ale soților Ceaușescu, cabana Dealul Negru reprezentând oaza lor de relaxare. Cei care îi serveau în acea perioadă își amintesc faptul că Ceaușescu dorea mereu să își confirme calitățile în fața supușilor, chiar dacă acestea nu prea existau. De exemplu la partidele de vânătoare, cei care împușcau urșii cu care mai apoi se lăuda Ceaușescu, erau lunetiștii.
În 1974, a interzis străinilor să mai vâneze în România. Doar cei din aparatul de partid și de stat mai aveau voie. Și asta după ce un francez obținuse un trofeu mondial cu un cerb vânat în munții Vrancei. Nemulțumit că, la o expoziție mondială, Iosip Broz Tito, liderul iugoslav, a obținut aceeași performanță la urs și Todor Jivkov, conducătorul Bulgariei, la cerb, Ceaușescu a decis să împuște doar el cele mai frumoase exemplare. Așa ar fi ajuns să-l doboare și pe Lache, ursul vedetă al Brașovului, mare amator de bere.
Fostul director al Combinatului de Prelucrare a Lemnului din Gherla, inginerul Dan Rusu, povestește pentru adevărul.ro cum a fost anunțat cu abia o săptămână înainte de vizita lui Nicolae Ceaușeșcu în fabrică și cât de mult l-au afectat pregătirile pentru a-l primi pe „iubitul conducător“.
„PREGĂTIRILE ȘI VIZITA M-AU ÎMBĂTRÂNIT CU 10 ANI”
„În 1983, la o ședință a Comitetului Județean de Partid Cluj, se făcuse o informare privind o vizită a președintelui României în județul Cluj. Abia cu 7-8 zile înainte de vizită am fost anunțat că tovarășul va vizita Gherla, pe 14 septembrie. A fost groaznic!”, spune Dan Rusu, fost director Combinatul de Prelucrare a Lemnului din Gherla
Groaznic a fost și când Elena Ceaușescu a aflat că la Deva există antene parabolice care deschid fereastra către civilizația din Vest. În ultimii ani ai regimului comunist, sute de familii aveau acces la posturile de televiziune occidentale, cu consimțământul tacit al Securității, potrivit ultimului șef al acestei instituții din anii 1980, din județul Hunedoara, Lucian Văceanu.
Continuând tradiția instaurată de familia regală a României, cuplul prezidențial Nicolae și Elena Ceaușescu își petrecea vara pe litoral. Se spunea pe vremuri și că reședința lui Ceaușescu de la Neptun ar fi fost cea mai curată de pe litoral. Nisipul era fin, apa - limpede, iar zona era închisă până și vederii muritorilor de rând. Înainte de 1989, la vila de protocol de la Neptun, zona era îngrădită și păzită cu strășnicie de Securitate, iar măsurile de precuație nu erau doar un mit.
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News


























