Semnal de alarmă tras de medici. Cu fiecare an, numărul copiilor și al adolescenților cu afecțiuni psihiatrice, care au nevoie de ajutor medical, crește. La Institutul de Psihiatrie „Socola” din Iași ajung în medie, în fiecare an, 600 de copii și adolescenți. Cei mai mulți dintre ei - spun medicii - au tulburări de comportament sau de atașament, tulburări de anxietate, depresie și ADHD. Lucrurile nu se opresc însă aici. Conform psihiatrilor, tot mai mulți copii se autoizolează sau recurg la consumul de alcool și chiar de droguri, acestea fiind comportamente care ascund în spatele lor o suferință.
„Este un număr mare de copii care ajung la noi, însă acesta este doar vârful aisbergului. Nu avem de unde ști care este situația reală de la nivelul școlilor, spre exemplu”, afirmă Raluca Prepeliță, medic primar psihiatru, citat de Ziarul de Iași.
Copiii și adolescenții care ajung direct în Camera de gardă a unității medicale din Iași sunt cei care au stări de anxietate, atacuri de panică sau gânduri de suicid.
Medicii psihiatri spun că stările de anxietate, spre exemplu, au început să fie și mai des întâlnite în urma pandemiei de coronavirus, care a dat peste cap viața întregii planete, dar și a cursurilor trecute în online, din același motiv.
„Cei mai afectați au fost cei care sunt mai anxioși, mai izolați, care au emoții să prezinte în public, care nu pot dormi înainte de a se duce la școală pentru ca stiu că îi ascultă profesorul la o materie anume. Perioada cât au învățat online i-a ajutat, dar când s-a terminat și au trebuit să meargă din nou la școală, au probleme de adaptare în noul mediu școlar. Față de ceilalți, lor le-a plăcut această perioadă de izolare, însă în anxietate foarte importantă este expunerea la factorul stresant, care se face treptat. Chiar dacă ești mai anxios, atâta timp cât ești obișnuit să mergi la școală, dacă mai lucrezi în paralel și pe terapie comportamentală, reușești să faci față și să înveți cum să faci față stărilor fără să faci atacuri de panică. Însă dacă a fost o pauză de doi ani, e ca și cum o iei de la zero cu o stare de anxietate crescută, de aceea ajung la spital pentru medicație”, a explicat medicul.
Potrivit acestuia, de la anxietate la depresie este doar un pas, la care contribuie și lipsa părinților plecați în străinătate pentru a-și întreține familia. Acest lucru duce inclusiv la tulburări de atașament, copiii ajungând să fie crescuți de membrii familiei extinse, respectiv de bunici, frați sau alte rude.
Am putea numi "fericite" cazurile în care modificările de comportament ale copilului sunt observate, totuși, la școală, de profesori, sau de alte persoane din imediata apropiere a acestora, și asta deoarece în astfeld e cazuri putem miza pe faptul că astfel de comportamente sunt semnalate părinților, pentru a lua măsuri.
„Copilul, ca orice om, are nevoie de afecțiune, să fie susținut, întrebat care sunt nevoile sale. Trebuie să existe o comunicare eficientă între părinți și copii, astfel încât să nu ajungem să aflăm noi în gardă lucruri pe care părinții nu le știu. Copiilor le este teamă să nu fie judecați pentru că nu s-au descurcat singuri într-o anumită situație, chiar și una minoră, să nu fie certați. Sunt mulți părinți care nu au timpul necesar să comunice cu ei pentru că muncesc”, a mai spus medicul psihiatru.
O altă categorie a copiilor și adolescenților care ajung la Institutul de Psihiatrie din Iași sunt cei care au suferit traume în copilărie, iar în perioada adolescenței se manifestă violent și devin agresori ai altor persoane.
„Sunt foarte multe cazuri de bullying la școală - de la grădiniță până la sfârșitul liceului. Este o metodă prin care ei reacționează, fie că sunt agresori, agresați sau martori, ei sunt traumatizați. De aceea, este necesar să fie identificată cât mai devreme schimbarea din comportamentul lor”, a arătat medicul ieșean.
Foarte mulți se refugiază în dependența de alcool sau droguri încă de la vârste foarte mici, pentru a putea intra în diferite cercuri unde vor să se simtă integrați. Medicii spun că acest tip de dependență vine și din cauza lipsei supravegherii din partea adulților și a lipsei unor reguli foarte bine stabilite, mai arată sursa citată.
