Elevii cer stabilirea unor reguli mai clare și mai complexe pentru a determina riscul epidemiologic al școlilor în timpul crizei de coronavirus și trecerea în regim online. Consiliul Național al Elevilor (CNE) a criticat decizia luată de autorități bazată doar pe gradul de ocupare a spitalelor, după ce au fost eliminate pragul de incidență al localităților sau vaccinarea profesorilor, fără a fi considerate, de exemplu, și vaccinarea în rândul elevilor. În plus, aceștia amintesc și de lipsa testării elevilor, în plin val epidemic provocat de varianta Omicron, declarată de specialiști ca fiind foarte transmisibilă.
Consiliul Național al Elevilor a solicitat Guvernului să trateze cu "celeritate" problematica siguranței în școli și să implementeze măsuri complementare, în contextul valului cinci al pandemiei, în așa fel încât dreptul la educație și dreptul la sănătate "să fie respectate în egală măsură".
Cererea CNE vine după ce Comitetul Național pentru Situații de Urgență a adoptat o hotărâre privind modificarea condițiilor de desfășurare a activității în unitățile de învățământ, ce prevede că toate școlile care funcționează pe raza județelor ale căror spitale au ocupate peste 75% din paturile destinate îngrijirii bolnavilor de COVID-19 vor trece la predarea exclusiv online.
CNE aduce în discuție necesitatea impunerii unui prag de incidență al localității la care școlile să fie nevoite să treacă la predarea exclusiv online, care să fie stabilit de experți în epidemiologie.
"Consiliul Național al Elevilor își reiterează poziția privitoare la necesitatea adoptării unui algoritm complex de calcul al riscului epidemiologic dintr-o școală, care să ia în calcul, pe lângă rata de incidență de la nivel local și numărul de locuri ocupate din spitale, și aspecte care țin de vaccinarea cadrelor didactice și a elevilor, capacitatea unei școli de a asigura respectarea tuturor măsurilor sanitare (ex.: distanțare fizică, posibilitatea oferirii de măști de protecție elevilor și profesorilor etc.), capacitatea de testare și nu numai", a anunțat, vineri, CNE, într-un comunicat de presă
CNE își exprimă dezacordul cu privire la modificarea numărului de cazuri la care se impune suspendarea cursurilor cu prezență fizică, de la 1 la 3, având în vedere riscurile de infectare "foarte ridicate" la care ar fi expuși atât elevii, cât și profesorii de la o clasă în care un elev este depistat pozitiv.
„Modificarea propusă de CNSU prevede trecerea în online a întregii școli, nu a unei clase, la apariția a trei cazuri de infectare într-una dintre clase. În acest caz, se va ajunge la situații în care mai multe clase dintr-o unitate de învățământ ar avea de la unul până la două cazuri de infectare în rândul elevilor, care, adunate, ar însemna zeci de cazuri la nivelul întregii școli, fără să fie nevoie ca activitatea didactică să se desfășoare în mediul online la nivelul claselor. (...) Pot exista localități care, deși au o rata de incidență a cazurilor confirmate de COVID-19 foarte scăzută, poate chiar 0 cazuri pozitive la mia de locuitori, vor fi nevoite să suspende prezența fizică din școli în situația în care secțiile pentru tratarea cazurilor de COVID-19 vor fi suprasolicitate", potrivit CNE.
În același timp, președintele Consiliului Național al Elevilor, Silviu Morcan, declara la începutul săptămânii, că se va discuta și problema acordării burselor de merit cu premierul Nicolae Ciucă.
Modificarea criteriilor de acordare a burselor de merit de ministrul Sorin Cîmpeanu a provocat ample proteste săptămâna trecută. Elevii din 6 județe au intrat, de luni, în grevă japoneză, din cauza deciziei Ministerului Educației de a majora pragul de acordare a burselor de merit la mijlocul anului școlar. Este vorba de Vâlcea, Constanța, București și Ilfov, Bacău, Maramureș și Timiș. Elevii îl acuză pe Sorin Cîmpeanu că nu a făcut consultări înainte de a modifica media de acordare a burselor de merit de la 8,50 la 9,50, potrivit Ordinului semnat înainte de Crăciun de ministru. Acuzațiile elevilor au dus la un schimb de replici lansate în spațiul public și nu un dialog public direct între ministru și toți reprezentanții elevilor.
