Consiliul Fiscal taie aripile Guvernului: accelerarea creșterii economice - "un vis frumos"

Deficitul bugetar la finele anului curent s-ar putea situa în imediata vecinătate a nivelului de 3% din PIB în condițiile supraestimării veniturilor din TVA și a celor din contribuții sociale, iar în eventualitatea unor evoluții macroeconomice mai puțin favorabile decât cele luate în calcul în construcția bugetară acest nivel ar putea fi chiar depășit, consideră reprezentanții Consiliului Fiscal.

"Dată fiind dimensiunea probabilă a supraestimării veniturilor din TVA (cu circa 5 miliarde de lei) și a celor din contribuții sociale și impozit pe venit (cu circa 3,5 miliarde de lei), compensată parțial de veniturile din taxa pe activele sectorului bancar neluate în calcul în construcția bugetară (pe care le evaluăm, în condițiile curente, la circa 4 miliarde de lei), apreciem că, în lipsa unor măsuri compensatorii suplimentare, este probabil ca deficitul la finele anului curent să se situeze în imediata vecinătate a nivelului de 3% din PIB. De asemenea, ne reiterăm preocuparea față de riscul înregistrării unor evoluții macroeconomice semnificativ mai puțin favorabile decât cele luate în calcul în construcția bugetară, care ar conduce la presiuni suplimentare la adresa deficitului bugetar în anul 2019, cu riscul depășirii nivelului de 3% din PIB în lipsa unor măsuri corective", arată sursa citată.

Experții fiscali consideră că scenariul de creștere economică ce fundamentează construcția bugetară excesiv de optimist în raport cu evaluările similare ale altor instituții, mai ales în contextul încetinirii preconizate a economiei zonei euro și a probabilității în creștere de încheiere a fazei expansioniste a ciclului economic la nivel global.

"În plus, adoptarea intempestivă a unor măsuri fiscale (prin OUG nr. 114/2018), cu impact negativ asupra economiei (precum introducerea taxei pe activele bancare și taxarea suplimentară din sectoarele energetic și comunicații), este de natură să amplifice riscurile externe mai sus menționate. În acest context, menținerea ipotezei de accelerare a creșterii economice reale la 5,5% în 2019 (comparativ cu un nivel situat probabil între 4 și 4,5% în 2018) în varianta de proiecție a cadrului macroeconomic elaborată ulterior adoptării OUG nr.114/2018 apare drept surprinzătoare și, în opinia Consiliului fiscal, nejustificată", arată opinia Consiliului Fiscal cu privire la Legea bugetului de stat.

Pe de altă parte, Consiliul fiscal cataloghează drept neverosimilă o accelerare la un ritm de creștere de 3,7% a numărului de salariați în sectorul concurențial în condițiile în care datele lunare publicate de INS relevă un trend de încetinire vizibilă a ritmului de creștere a numărului de salariați din sectorul privat, de la 4% în 2016, la 3,2% în 2017 și 1,7% în perioada ianuarie - noiembrie 2018.

"Un scenariu mai rezonabil (deși probabil încă optimist) ar fi, în opinia Consiliului fiscal, situarea ritmului de creștere în proximitatea cifrei aparente la nivelul anului anterior (1,5%-1,7%), ceea ce ar genera o deviație de circa 2 puncte procentuale la nivelul ratei de creștere comparativ cu proiecția CNSP. Ritmul anual de creștere al salariului brut din sectorul privat avut în vedere apare drept semnificativ superior evoluției din ultimii trei ani (10,7% în 2016, 12% în 2017, respectiv circa 11,2% în ianuarie-noiembrie 2018). În acest context, un scenariu care ar viza un ritm de creștere a salariului brut la maximul post-criză de 12% (din nou, o ipoteză optimistă) ar implica o deviație de la ritmul de creștere a salariului brut în sectorul concurențial din proiecția CNSP de circa 1,8 pp. De precizat că un ritm de creștere a anvelopei salariale din economie inferior cu 1 pp. scenariului luat în calcul în construcția bugetară duce, caeteris paribus, la un deficit mai mare cu 1,2 miliarde lei (0,115% din PIB), ca urmare a veniturilor mai mici din impozitul pe venit și mai ales din contribuții sociale, ceea ce indică o senzitivitate ridicată a agregatelor de venituri la ipotezele privind dinamica pieței muncii", se mai arată în documentul publicat de Consiliul Fiscal.

Specialiștii CF sunt rezervați și în ceea ce privește evoluția veniturilor din TVA care sunt proiectate să crească cu 17% (cu 10,1 miliarde lei ori 0,54% din PIB) comparativ cu nivelul din execuția aferentă anului 2018. Potrivit acestora, dinamica avansată pentru încasările din TVA o depășește substanțial pe cea a consumului privat nominal net de autoconsum prognozată de CNSP (circa 8%).

De asemenea, CF atrage atenția asupra veniturilor excepționale din închirierea benzilor de frecvență 5G, care sunt estimate la 2,1 miliarde lei, nivelul semnificativ superior comparativ cu cel avut în vedere în varianta inițială a bugetului aferent anului anterior (care evalua aceste venituri la 1,3 miliarde de lei).

"Este foarte probabil ca taxarea suplimentară a sectorului telecom prin OUG nr. 114/2018 să fie de natură să facă problematică obținerea acestor venituri, având în vedere posibilele reevaluări ale planurilor de expansiune de către operatorii din domeniu. Mai mult, veniturile respective nu se vor reflecta de o manieră echivalentă în execuția bugetară conform ESA 2010, unde ar urma să fie repartizate linear pe durata de viață a concesiunii, contribuind astfel, caeteris paribus, la apariția un ecart negativ între soldul bugetar conform ESA 2010 și cel cash, se mai precizează în Opinia CF.

Pe partea de cheltuieli, Consiliul Fiscal identifică drept potențiale surse de riscuri cheltuielile cu bunurile și serviciile și cele cu dobânzile.

"În primul caz, în execuția anului anterior cheltuielile au fost mai mari cu 4,75 miliarde lei comparativ cu bugetul inițial și cu 4 miliarde lei superioare valorii înregistrate la finele anului 2017, iar cheltuielile cu bunurile și serviciile sunt preconizate să crească în 2019 cu doar 1,95 miliarde lei, ritmul de creștere încetinind de la 9,8% în 2018 la 4,4%. Apreciem că menținerea cheltuielilor în anvelopa bugetată în cazul acestui capitol se va dovedi dificilă în lumina experienței anului anterior. În cel de-al doilea caz, cheltuielile cu dobânzile sunt preconizate să crească cu doar 0,6 miliarde lei comparativ cu un avans de 2,8 miliarde lei în anul anterior, ceea ce este echivalent cu o reducere de ritm de creștere de la 27,8% la 4,4%. Consiliul fiscal apreciază că propunerea bugetară curentă apare drept potențial subdimensionată având în vedere tendința evidentă de creștere a costurilor de finanțare, mai ales în contextul nou adoptatei taxe pe activele bancare și a modului de stabilire a asietei acesteia (care include și deținerile de obligațiuni guvernamentale), precum și volumul în creștere al datoriei publice", arată sursa citată.

Proiectul de buget pentru anul 2019 este construit pe o creștere economică de 5,5%, un deficit bugetar de 2,55% din PIB pe cash (2,57% din PIB deficit ESA) și o inflație medie anuală de 2,8%.