Dezbaterea aprinsă din spațiul public românesc privind prezența militară americană pe teritoriul țării a primit un răspuns direct din partea celui mai apropiat consilier pe securitate al președintelui Nicușor Dan.
„Americanii nu ne-au cerut o bază"
Întrebat direct dacă Statele Unite încearcă să atragă România în conflictul din Orientul Mijlociu prin solicitarea de acces suplimentar la bazele aeriene de pe teritoriul românesc, Lazurca a respins premisa din start: „Nu, desigur!"
Consilierul a inversat complet termenii în care această chestiune a fost prezentată în dezbaterea publică:
„Americanii nu ne-au cerut o bază, americanii, în fond, au oferit ceva. Au oferit României posibilitatea de a găzdui capabilităţi militare foarte sofisticate, capabilităţi pe care, dacă memoria nu mă înşală, România nu le-a mai găzduit până acum şi care, prin prezenţa lor în România, cresc securitatea naţională şi siguranţa cetăţenilor. Sunt capabilităţi tehnice foarte sofisticate."
Ce echipamente vor ajunge efectiv în România
Lazurca a detaliat natura capabilităților militare despre care este vorba, subliniind că acestea nu au caracter ofensiv. La baza de la Mihail Kogălniceanu urmează să fie dislocate, printre altele, avioane de realimentare în aer, nu avioane de atac:
„Este vorba despre capacităţi de tip radar, de conexiune satelitară, de supraveghere a spaţiului aerian şi cosmic, de avioane de realimentare. Aşadar, nu este vorba de capacităţi sau de echipamente militare care să aibă armament la bord, nu am văzut radare înarmate până în dinţi sau antene radio purtătoare de muniţie."
Consilierul a precizat totodată că, la momentul sosirii, aceste echipamente „vor sta pentru o perioadă limitată de timp în România."
„E o eroare să credem că România a devenit o țintă"
Una dintre temele cele mai frecvent invocate în dezbaterea publică a fost aceea că România ar fi devenit o țintă a unor potențiale atacuri după declanșarea conflictului din Orientul Mijlociu sau în urma votului din Parlament. Lazurca a respins această ipoteză cu fermitate:
„După părerea mea, e o eroare să plecăm de la premisa că România a devenit o ţintă după debutul acestui conflict sau că a devenit încă mai mult o ţintă în urma deciziei Parlamentului României. Şi îmi aleg cu grijă cuvintele pentru că, într-adevăr, decizia cu privire la noile capabilităţi militare care vor sosi în România pentru o perioadă limitată de timp nu a fost luată de preşedintele României, de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, ci de Parlamentul României care este, până la urmă, forul reprezentativ al democraţiei româneşti."
