Curtea Constituțională a României discută, miercuri, sesizarea președintelui Klaus Iohannis asupra modificărilor aduse Legii privind prescrierea faptelor mai vechi de trei ani ce determină conflictul de interese.
Președintele Klaus Iohannis a trimis CCR pe 2 august o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru completarea Legii 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative.
"Prin conținutul normativ, legea dedusă controlului de constituționalitate încalcă prevederile art. 1 alin. (3) și alin. (5) din Constituție", arată șeful statului în sesizarea către CCR, menționând că Parlamentul i-a transmis acest act normativ în vederea promulgării pe 16 iulie.
El menționează că legea supusă controlului de constituționalitate prevede că "faptele săvârșite de persoanele aflate în exercitarea demnităților publice sau funcțiilor publice ce determină existența conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate se prescriu în termen de 3 ani de la data săvârșirii lor".
Iohannis spune în sesizarea la CCR că dispozițiile legii supuse controlului de constituționalitate instituie un paralelism legislativ, deoarece în cuprinsul acestui act normativ se regăsesc două dispoziții contradictorii cu privire la momentul până la care Agenția Națională de Integritate poate evalua diferențele semnificative de avere, existența unor conflicte de interese sau a unor stări de incompatibilitate.
Mai mult, președintele indică faptul că una dintre dispoziții conduce la imposibilitatea ANI - instituție cu competență unică în materia evaluării declarației de avere, a datelor și a informațiilor privind averea existentă, precum și a modificărilor patrimoniale intervenite existente în perioada exercitării funcțiilor ori demnităților publice, precum și cea de evaluare a conflictelor de interese și a incompatibilităților, urmată de confirmarea/ infirmarea instanțelor de judecată - să mai evalueze și să sancționeze nerespectarea regimului juridic al incompatibilităților și al conflictelor de interese.
Șeful statului afirmă că dispozițiile legii supuse controlului CCR contravin principiului statului de drept consacrat de Constituție, afectând în mod direct activitatea de prevenire și sancționare a averilor nejustificate, a conflictelor de interese sau a incompatibilităților.
Președintele susține și că norma nou introdusă, conform căreia "faptele (...) se prescriu în termen de 3 ani de la data săvârșirii lor", este o soluție legislativă lipsită de claritate și precizie, întrucât conduce la concluzia că faptele se prescriu, când, în realitate, norma ar trebui să expliciteze că este vizată prescripția răspunderii.
Potrivit președintelui, dispozițiile legii supuse controlului de neconstituționalitate sunt și mai neclare, suprapunându-se cu dispoziții din Codul penal.
Klaus Iohannis adaugă că, dacă legiuitorul nu a intenționat reglementarea unui termen al răspunderii pentru încălcarea dispozițiilor referitoare la conflictele de interese sau incompatibilități, cu privire la momentul de la care începe să curgă termenul de prescripție de 3 ani, respectiv "de la data săvârșirii" faptelor ce determină existența conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate, norma este impredictibilă sub cel puțin două aspecte, ceea ce contravine prevederilor din Legea fundamentală, în componenta privind calitatea.
