CCR s-a pronunțat: nu există conflict juridic între Dăncilă și Iohannis. Care e explicația

CCR  a decis că nu a existat un conflict juridic de natură constituțională între președinte și premier, explicând că nu a existat o imposibilitate de ordin obiectiv și material a prim-ministrului de a-și exercita atribuțiile.

”Curtea, cu majoritate de voturi, a respins cererea formulată de președintele României și a constatat că nu există conflict juridic de natură constituțională între prim-ministru, pe de o parte, și președintele României, pe de altă parte, în legătură cu emiterea de către prim-ministru a deciziei nr. 247/2018 pentru exercitarea unor atribuții. Curtea a reținut că împrejurarea ce a justificat emiterea deciziei nr.247/2018 nu se încadrează în niciuna dintre ipotezele reglementate la art.107 alin.(3) din Constituție, cu privire la numirea unui prim-ministru interimar, în sensul că nu a existat o imposibilitate de ordin obiectiv și material a prim-ministrului de a-și exercita atribuțiile, pe de o parte, și, pe de altă parte, decizia nr.247/2018 nu a făcut referire la toate atribuțiile proprii prim-ministrului, ci numai la cele privind conducerea operativă a activității Guvernului”, se precizează într-un comunicat al CCR.

La 3 august, președintele Klaus Iohannis a transmis la CCR o cerere de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională în relația cu prim-ministrul, șeful statului motivând că Viorica Dăncilă nu l-a informat că intră în concediu și că a desemnat un alt membru al Guvernului să exercite atribuțiile sale.

În cererea adresată Curții este invocată Decizia nr. 247/2018 semnată de Viorica Dăncilă, potrivit căreia, în perioada 6 - 13 august, Paul Stănescu, viceprim-ministru și ministru al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, exercită atribuțiile prim-ministrului privind conducerea operativă a activității Guvernului.

"Prin omisiunea prim-ministrului României de a aduce la cunoștința președintelui României imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile în perioada 6 - 13 august 2018 și acțiunea acestuia de a desemna un alt membru al Guvernului să exercite, cu caracter temporar, atribuțiile de prim-ministru prin emiterea unui act (Decizia nr. 247/2018) cu depășirea competențelor stabilite de Legea fundamentală, s-a ivit un conflict juridic de natură constituțională între cele două autorități. (...) Procedând în acest mod, prim-ministrul României se situează în afara cadrului constituțional prevăzut de art. 107 alin. (3) din Constituție", se arată în cererea lui Iohannis către CCR.

Conform aceleiași surse, premierul Viorica Dăncilă a încălcat și prevederile art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală în componenta sa referitoare la supremația Constituției, precum și principiul colaborării loiale, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudența Curții Constituționale.

"Rolul constituțional și specificul atribuțiilor prim-ministrului presupun ca acesta să își exercite atribuțiile permanent și neîntrerupt oriunde s-ar afla, inclusiv în vacanță. Însă, ori de câte ori acesta ar aprecia că se află într-o imposibilitate de a-și exercita atribuțiile, chiar și cu acest prilej, devin incidente prevederile constituționale referitoare la interimatul funcției de prim-ministru", se precizează în cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională.

Președintele invocă o serie de argumente cu privire la admisibilitate, pornind de la jurisprudența CCR conform căreia conflictele juridice de natură constituțională nu se limitează numai la conflictele de competență - pozitive sau negative - care ar putea crea blocaje instituționale, ci vizează orice situații juridice conflictuale a căror naștere rezidă în mod direct în textul Constituției.

În opinia președintelui, conduita imputată reprezintă o problemă de constituționalitate prin ea însăși.

"Problema de drept ce trebuie dezlegată de Curtea Constituțională vizează posibilitatea prim-ministrului de a desemna un alt membru al Guvernului în vederea exercitării cu caracter temporar a atribuțiilor de prim-ministru, în condițiile în care președintele României are, potrivit art. 107 alin. (3) din Constituție, competența de a desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, în situația în care prim-ministrul se află în imposibilitate de a-și exercita atribuțiile, aspect ce se subsumează unui raport de drept constituțional pur", susține Iohannis.

Președintele se referă și la existența unui blocaj instituțional, considerând că, prin emiterea deciziei premierului, funcționarea Guvernului României este plasată în afara cadrului constituțional, consecința fiind imposibilitatea șefului statului de a-și îndeplini competența constituțională privind desemnarea unui prim-ministru interimar.

"Imposibilitatea exercitării atribuțiilor de către prim-ministru se aduce la cunoștința președintelui României, care desemnează un prim-ministru interimar dintre membrii Guvernului. Prim-ministrul interimar va exercita toate atribuțiile prim-ministrului, Legea fundamentală neconținând vreo dispoziție din care să rezulte o limitare a exercitării acestora, o asemenea ipoteză fiind prevăzută numai în ceea ce privește atribuțiile președintelui interimar al României. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, procedura interimatului este compatibilă cu mandatul acordat de Parlament prin votul de învestitură, fiind menită să asigure buna funcționare a Guvernului, în vederea realizării atribuțiilor acestuia", se menționează în cerere.

Conform sursei citate, din coroborarea dispozițiilor constituționale rezultă că președintele este singura autoritate competentă să constate imposibilitatea exercitării de către premier a atribuțiilor, caz în care desemnează un prim-ministru interimar dintre ceilalți membri ai Guvernului.

"Prim-ministrul nu are un drept de a propune persoana ce va fi desemnată în calitate de interimar, Constituția recunoscând un drept exclusiv al președintelui României de a alege dintre membrii Guvernului persoana ce va fi desemnată prim-ministru interimar. Interimatul nu poate dura mai mult de 45 de zile. Legea fundamentală nu îl obligă pe prim-ministru să justifice motivul ce generează imposibilitatea exercitării atribuțiilor, astfel că ori de câte ori intervine o împrejurare care face imposibilă exercitarea atribuțiilor de către prim-ministru, se aplică procedura interimatului", susține președintele.

În opinia sa, conducerea Guvernului nu poate fi exercitată de către o persoană desemnată printr-un act subsecvent acordării votului de încredere de către Parlament, în cazul de față un act emis de prim-ministru, ci numai de o persoană desemnată printr-un decret al președintelui, în conformitate cu dispozițiile constituționale.

Referitor la sfera atribuțiilor ce vor fi exercitate de către vicepremierul Paul Stănescu, respectiv "conducerea operativă a activității Guvernului României", conform textului deciziei semnate de Viorica Dăncilă, președintele atrage atenția că noțiunea de "conducere operativă" nu se regăsește în Constituție și nici nu beneficiază de o definiție legală.

"Statutul constituțional al prim-ministrului de a conduce Guvernul și de a coordona activitatea membrilor acestuia îi conferă o autoritate de necontestat în interiorul Guvernului, legiuitorul stabilind că atunci când în Cabinet nu se poate ajunge la consens, deciziile sunt luate de către prim-ministru. (...) Această prerogativă are consecințe în planul răspunderii politice și juridice a membrilor Guvernului. Decizia prim-ministrului de a renunța temporar la exercitarea atribuțiilor de conducere a Guvernului, fie ele și operative - noțiune incertă sub aspect juridic - poate duce și la situații conflictuale între prim-ministru și membrii propriului Cabinet, în ceea ce privește funcționarea Guvernului și legalitatea actelor sau măsurilor promovate", precizează Iohannis în cererea adresată CCR.