Cornelius Gurlitt, octogenarul german care deținea o fabuloasă colecție de artă, în care se aflau și tablouri realizate de pictori celebri care au fost furate de naziști de la colecționari evrei, a lăsat în urma lui două testamente complementare, a anunțat marți Tribunalul din Munchen, citat de AFP.
"Testamentele sunt complementare", a declarat un purtător de cuvânt al Tribunalului din Munchen, fără să ofere detalii suplimentare.
Muzeul de Arte Frumoase din Berna a anunțat săptămâna trecută că a fost ales de Cornelius Gurlitt drept moștenitor al operelor sale de artă, printre care se află tablouri și schițe realizate de artiști celebri, precum Marc Chagall, Henri Matisse și Pablo Picasso.
Citat de agenția de presă germană DPA, președintele Tribunalului din Munchen, Gerhard Zierl, a precizat că al doilea testament al lui Gurlitt conține elemente "mai concrete". "Moștenitorul sau moștenitorii sunt moștenitori universali. Ei moștenesc tot", a spus el.
Marți, tribunalul a primit două testamente: unul datat în 9 ianuarie 2014 și altul semnat pe 21 februarie 2014.
Muzeul din Berna a anunțat că va da publicității, cât de curând, un comunicat oficial. Potrivit Tribunalului din Munchen, moștenitorii contactați care locuiesc în Germania au la dispoziție șase săptămâni pentru a spune dacă acceptă moștenirea, iar cei care trăiesc în străinătate au la dispoziție șase luni.
După decesul lui Gurlitt, pe 6 mai, Muzeul de Arte Frumoase din Berna, capitala Elveției, a anunțat, pe 7 mai, că a fost ales, spre surpriza generală, de Cornelius Gurlitt drept moștenitor al colecției sale. Muzeul elvețian a spus că "nu a întreținut în niciun moment nici cea mai mică relație" cu Cornelius Gurlitt. Reprezentanții săi au admis că această moștenire, a cărei valoare nu a fost comunicată, dar care, potrivit presei germane, ar putea ajunge la 1 miliard de euro, "ridică o serie de probleme spinoase, mai ales de natură juridică și etică".
Cornelius Gurlitt, care ducea o existență retrasă, locuind într-un apartament din Munchen, înconjurat de operele unor pictori celebri, a ajuns, în pofida voinței sale, pe prima pagină a presei din lumea întreagă în noiembrie 2013, după dezvăluirile făcute în diverse publicații despre descoperirea unei veritabile "comori" în reședința sa.
Acest caz a reaprins dezbaterile despre restituirea operelor de artă furate de naziști de la diverse familii evreiești în timpul celui de-Al Treilea Reich. În urmă cu aproape doi ani, justiția germană a confiscat de la Cornelius Gurlitt, în cadrul unei anchete pentru fraudă fiscală, 1.280 de tablouri care au aparținut tatălui acestuia.
La începutul lunii aprilie, Cornelius Gurlitt a încheiat un acord cu statul federal german pentru a restitui moștenitorilor acelor familii de evrei acele picturi care au făcut obiectul spolierilor naziste. Aceste tablouri vor trebui să fie identificate într-un interval de un an.
Acest acord, care îi angajează pe moștenitorii săi, nu vizează însă cele 238 de opere de artă pe care Cornelius Gurlitt le păstra într-una dintre reședințele sale din Salzbourg (Austria). Existența acestor tablouri suplimentare, dintre care 39 sunt acuarele semnate de unii dintre cei mai renumiți pictori ai lumii, a fost dezvăluită de presă pe 11 februarie, cu 10 zile înainte de redactarea celui de-al doilea testament al lui Gurlitt.
