Comisia Juridică a aprobat cererea DNA privind ASF

Comisia Juridică s-a întrunit, marți dimineață, la ora 8.00, pentru a discuta solicitarea DNA, în condițiile în care procurorii ceruseră ca documentele să le fie puse la dispoziție până la ora 12.00. Comisia a decis în favoarea solicitării DNA, cu majoritate de voturi.

Decizia Comisiei Juridice va fi transmisă Biroului permanent al Camerei Deputaților.

Luni însă, președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zonea, declara că a fost mandatat de Biroul Permanent să discute cu procurorul general și ministrul Justiției în legătură cu solicitarea DNA privind ASF, deoarece modul de comunicare nu este corespunzător, iar Comisia juridică va da un punct de vedere.

"Am primit mandate din partea Biroului Permanent și comitetului liderilor să am o discuție cu ministrul Justiției și cu procurorul general. Este pentru prima dată după foarte mulți ani când procurorul general nu corespondează cu Camera Deputaților, ci printr-un procuror subordonat, și se cere imperativ un document și se atenționează că, dacă nu-l trimitem până mâine la ora 12.00, vin ei să-l ia. Acest mod de comunicare nu este corespunzător cu democrația și statul de drept", a afirmat Zgonea, după ședința Biroului Permanent.

Zgonea a arătat că toți liderii, indiferent de culoarea politică, sunt "un pic preocupați" de faptul că votul, amendamentele și dezbaterile din comisii sunt "sub protecția articolului 72 din Constituție".

"Vrem să știm care este fondul acestui dosar, dacă el se referă la articolul 72 din Constituție, atunci este neconstituțional, dacă se referă la alte chestiuni, toate datele vor fi puse la dispoziție, ca de obicei", a adăugat Zgonea.

El a mai spus că membrii Comisiei juridice vor da un punct de vedere pe această temă.

DNA a trimis o adresă către Camera Deputaților prin care se arată că, "în conformitate cu dispozițiile art.169 și art. 170 din CPP, s-a dispus prezentarea și predarea de către instituția Camera Deputaților a următoarelor înscrisuri", menționându-se proiectul de ordonanță privind ASF, împreună cu toate înscrisurile, inclusiv amendamentele depuse, rapoartele întocmite de comisii, avizele date de comisii, înregistrările audio și procesele-verbale ale ședințelor comisiilor, precum și identitatea persoanelor care au participat la ședințele respective.

DNA mai solicită Camerei Deputaților și documentele care reflectă circuitul înscrisurilor deținute de Camera Deputaților privind aprobarea proiectului de lege și copia după Registrele de corespondență cu privire la corespondența purtată de către Camera Deputaților și către organisme în legătură cu acest proiect.

"Prezentarea și predarea se va face în data de 11 februarie, ora 12.00, la sediul DNA din București, strada Știrbei Vodă, nr 79-81, sectorul 1, parter, camera 34A", se mai menționează în adresa DNA, semnată de procucorul șef secție Gheorghe Popovici și procurorii Marian Gherman și Ioan Amariei.

Procurorii DNA au cerut Parlamentului și Guvernului să le pună la dispoziție, până marți, în dosarul Carpatica, mai multe documente legate de OUG despre care există suspiciunea că ar fi fost emisă pentru a proteja interesele firmei de asigurări Carpatica, potrivit unor surse judiciare.

Sursele citate au declarat pentru MEDIAFAX că procurorii DNA au transmis adrese Parlamentului și Guvernului la sfârșitul săptămânii trecute, iar "termenul limită" de predare este marți, solicitările fiind făcute în acord cu prevederile noilor coduri penal și de procedură penală.

Documentele solicitate vizează Ordonanța de urgență prin care Guvernul a redus numărul membrilor board-ului Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) și a impus o serie de criterii profesionale, prin care s-ar fi urmărit protejarea intereselor firmei de asigurări Carpatica.

În cazul în care Parlamentul și Guvernul nu vor transmite DNA documentele solicitate în dosarul Carpatica, procurorii ar putea să solicite ridicarea acestor acte.

În 16 octombrie 2013, Guvernul a aprobat, prin Ordonanță de urgență, reducerea componenței Consiliului ASF de la 11 la 9 membri, deși prevederea fusese inclusă și într-un proiect de lege aprobat de Camera Deputaților și trimis la Senat.

Concomitent, Ministerul Finanțelor Publice a publicat la secțiunea transparență decizională a paginii web a instituției proiectul de ordonanță de urgență.

Documentul stabilea, printre altele, că membrii Consiliului ASF trebuie să îndeplinească și condiția de a avea o experiență profesională în domeniul financiar, al instituțiilor de credit și/sau al instituțiilor financiare nebancare de minimum nouă ani de la data absolvirii studiilor superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licență.

Vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară Daniel Tudor anunța atunci că nu va mai candida pentru această funcție din motive personale și ca urmare a unei posibile incompatibilități cu statutul de senator al soției, Doina Tudor.

Premierul Victor Ponta declara, la sfârșitul lunii ianuarie, că Ordonanța de urgență prin care Guvernul a redus numărul membrilor board-ului Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) și a impus o serie de criterii profesionale a fost negociată și solicitată în mod expres de Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional.

"Ordonanța prin care am redus numărul board-ului și am impus condiții profesionale a fost negociată și solicitată în mod expres de Comisia Europeană și mi se pare un lucru normal și corect (...) Comisia Europeană a cerut Guvernului, și noi am procedat în acest sens, reducerea numărului de persoane din board-ul ASF și introducerea unor condiții foarte clare de competență profesională și de evitare a conflictului de interese cu membrii Parlamentului. Deci, este o obligație, eu nu cred că cei de la DNA au zis așa ceva, că ei ar fi trebuit să știe că memorandumul e semnat nu doar de către Guvern, e semnat și de președintele țării și este în Parlament pentru adoptare ca proiect de lege", a spus Ponta.

Procurorii DNA ar susține, conform presei, că Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență pentru a introduce un criteriu de incompatibilitate care să îl îndepărteze pe un vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară, în urma influenței altui membru al conducerii ASF, Marian Mîrzac, care ar fi urmărit să protejeze astfel interesele firmei de asigurări Carpatica, ministrul Finanțelor, Daniel Chițoiu, fiind indicat drept posibil inițiator al ordonanței.