Aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen rămâne o prioritate pentru Bruxelles în anul 2023. Anunțul vine în timp ce are loc primul Consiliu Justiție și Afaceri Interne de când Suedia a preluat președinția semestrială a Consiliului UE.
Aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen rămâne o prioritate pentru Bruxelles în anul 2023. Anunțul a fost făcut de Anitta Hipper, purtătoare de cuvânt pentru afaceri interne a Comisiei Europene, care a reamintit că cele două țări îndeplinesc toate criteriile necesare începând din 2011.
”Comisia Europeană rămâne în legătură strânsă cu președinția Consiliului pentru a aborda extinderea Schengen. Comisia continuă să fie pregătită pentru a sprijini activ președinția astfel încât o decizie să poată fi luată în 2023 atât pentru România, cât și pentru Bulgaria. Poziția Comisiei este clară: aderarea deplină a României și a Bulgariei la spațiul Schengen rămâne o prioritate pentru Comisia Europeană. Ele îndeplinesc toate criteriile începând din 2011. Misiunile de informare din octombrie și o misiune complementară de informare în noiembrie 2022 au consolidat disponibilitatea ambelor țări”, a precizat Anita Hipper, în răspunsul la o solicitare adresată de AGERPRES.
Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) are loc joi la nivelul miniștrilor de interne pentru prima reuniune formală de la preluarea președinției semestriale a Consiliului UE de către Suedia. Dar extinderea Spațiului Schengen nu se află pe agenda acestui Consiliu JAI. Potrivit unei informări din partea Consiliului UE, agenda include, la secțiunea activităților fără caracter legislativ, “Situația generală a spațiului Schengen” (Funcționarea spațiului Schengen și viitorul politicii privind vizele) și “Intrarea în funcțiune a Sistemului de Informații Schengen (SIS) consolidat“.
Aceasta este prima reuniune formală oficială a miniștrilor de interne din UE după reuniunea din 8-9 decembrie 2022, în cadrul căreia România și Bulgaria au primit un vot negativ în privința aderării la zona de liberă circulație Schengen, dar Croația a fost admisă. Opoziția în cazul României și Bulgariei a venit din partea Austriei și a Olandei, aceasta din urmă precizând că Bulgaria nu este deocamdată pregătită pentru a intra în Schengen, însă a votat negativ pentu că cele două țări „sunt la pachet” pentru aderarea la Schengen. Viena și-a justificat poziția prin faptul că în Austria au ajuns peste 100.000 de migranți sau solicitanți de azil, dintre care circa 75.000 nu fuseseră încă înregistrați. Karner a spus că acest lucru ar trebui să se întâmple de fapt atunci când este trecută frontiera Uniunii Europene și că mulți dintre cei neînregistrați ar veni prin România sau Bulgaria.
Tot în acest an, o reuniune intermediară, dar informală, a avut loc în luna ianuarie la Stockholm, când ministrul român de interne - Lucian Bode a solicitat un plan concret pentru deblocarea aderării României la Schengen.
Între timp, cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE s-au reunit în perioada 9-10 februarie la Bruxelles pentru un summit informal pe a cărui agendă s-a aflat și tema migrației, invocată de Austria ca motiv pentru blocarea aderării Bulgariei și României la Schengen. România a precizat în mai multe rânduri că nu se află nici pe ruta migrației, fapt dovedit și de cifrele oficiale Frontex, după ce Austria a susținut că ambele țări sunt responsabile pentu migrația ilegală.
După summit, România a reiterat că va colabora cu Comisia Europeană pentru un proiect pilot prin care vor fi efectuate verificări asupra unor proceduri mai rapide și mai eficiente pentru a gestiona problema migrației la frontierele externe ale UE. Anunțul a fost făcut chiar de președintele Klaus Iohannis, care a cerut imperativ ca tema migrației să nu fie legată de extinderea spațiului Schengen și a asigurat că țara noastră va continua discuțiile pentru a obține aderarea.
