Codul administrativ a trecut de Senat, în ciuda criticilor venite de la Comisia Europeană

Senatul a adoptat în ședința plenului de luni, în calitate de primă Cameră sesizată, proiectul Codului administrativ, în baza raportului de admitere dat săptămâna trecută de comisia specială care a luat în discuție acest act normativ.

Prin eliminarea literei f din articolul 262 al Codului administrativ, primarii și primarii generali nu mai sunt declarați incompatibili în exercitarea calității de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială.

Astfel, aceștia pot avea întreprinderi individuale sau de familie, însă, ei nu pot să facă afaceri cu instituțiile publice, inclusiv cu primăriile, potrivit președintelui Comisiei speciale pentru elaborarea Codului administrativ, Marcel Ciolacu.

"Nu fac nicio afacere cu statul (...) Nu au cum să facă afaceri cu statul, sunt alte legi care reglementează acest lucru. (..) Sunt sute de cazuri în care primarii care au avut PFA, au accesat fonduri europene, au candidat la primărie și au fost aleși primari. După a trebuit să aleagă. Ori înstrăinau PFA-ul (...) sau își pierdeau calitatea de primar", a declarat miercuri deputatul PSD, Marcel Ciolacu, după ședință.

România ar putea pierde finanțări europene de până la 553 milioane de euro dacă mai multe modificări la proiectul Codului Administrativ vor intra în vigoare, au declarat pentru G4Media.ro mai multe surse din cadrul Comisiei Europene.

Modificările, care slăbesc rolul de filtru în calea abuzurilor politice jucat de Agenția Funcționarilor Publici (ANFP), au fost votate în comisia specială din Parlament și au primit, luni, un vot de admitere și în plenul Senatului. Codul a fost promovat de Paul Stănescu, vicepremier și ministrul Dezvoltării.

”Orice modificare legislativă realizată după ce a fost acreditat sistemul de management, evident că afectează pozitiv sau negatib absorbția fondurilor europene. Fără doar și poate putem asista la o suspendare de plăți sau o cerință de re-acreditare a sistemelor de management. Da, suntem în pericol să pierdem o bună parte din fonduri. Impactul ar fi la 500 de milioane de euro”, a explicat pentru Realitatea TV Florian Marin, consultant fonduri europene.

Proiectul, care are peste 600 de articole, a fost inițiat de parlamentarii PSD și a întrunit, în plenul Senatului, 85 de voturi "pentru", 21 - "împotrivă" și 11 abțineri.

Din cele 176 de amendamente respinse, incluse în raportul comisiei, plenul nu a adoptat niciunul, dar a adoptat patru amendamente formulate în plen de social-democratul Marcel Ciolacu, președinte al Comisiei de Cod administrativ, care au vizat corelări și reformulări ale amendamentelor din comisie.

Poziția PNL împotriva Codului Administrativ

Ludovic Orban, președintele PNL, a declarat luni că noul Cod Administrativ politizează  numirile în funcțiile de conducere de la nivelul serviciilor deconcentrate, dând frâu liber clientelei de partid să conducă fără niciun fel de exigență profesională, doar prin bunul plac al partidului de guvernământ să subordoneze administrația, să transforme administrația într-un instrument politic:

"În ceea ce privește Codul administrativ, puteți vedea că există deja o poziție a Comisiei Europene, care atrage atenția politizării funcției publice, asupra faptului că prin acest Cod administrativ nu există nicio șansă de profesionalizare a administrației și că în continuare administrația nu va fi altceva decât instrumentul partinic al voinței exprimate de lideri politici.

Suntem împotriva acestui Cod administrativ pentru că repolitizează funcția publică, pentru că da frâu liber politizării agresive a administrației și duce la îndepărtarea oricărui principiu corect care poate să stea la baza funcționării administrației publice în România.

Suntem împotriva Codului administrativ pentru că menține același sistem centralist de până acum, pentru că întărește și repolitizează funcția de prefect retransformând prefectul într-o funcție similară de prim-secretar de pe vremea comunistă.

De asemenea, suntem împotrivă pentru că politizează practic numirile în funcțiile de conducere de la nivelul serviciilor deconcentrate, dând frâu liber clientelei de partid să conducă fără niciun fel de exigență profesională, fără niciun fel de concurs, ci doar prin bunul plac al partidului de guvernământ să subordoneze administrația, să transforme administrația într-un instrument politic al partidului de guvernământ, evident acest lucru având consecințe extrem de grave asupra funcționării democrației.

S-au dus până la a desființa practic funcția de secretar al localității, al Consiliului județean și al Consiliului local, secretarul devenind din ceea ce era ca și funcție, și anume omul care aviza din punct de vedere al legalității toate actele administrative emise de Consiliile locale și Consiliile județene, de asemenea actele administrative emise de primar sau de președintele Consiliului județean devenind o frunză în bătaia vântului bunului plac pe care îl manifestă un conducător sau altul de autoritatea administrației locale.

Nu în ultimul rând, poziția noastră față de Codul administrativ este o poziție cât se poate de normală și firească. Chiar dacă sunt anumite lucruri cu care noi am putea fi de acord și anume, de exemplu, adoptarea proiectului de lege al Partidului Național Liberal, prin care o parte din redevențele pentru concesiuni se duc venituri la bugetele locale. De asemenea mai sunt câteva lucruri care au plecat tot în mare parte din inițiativa Partidului Național Liberal. Chiar dacă aceste lucruri sunt bune nu putem susține acest Cod administrativ, care reîntoarce România la perioada lui Cozmâncă, care practic retransformă administrația publică dintr-un instrument de servire al cetățeanului, o transformă întru-un instrument aflat la dispoziția partidului de guvernământ împotriva cetățeanului.

Nu în ultimul rând, în acest Cod administrativ se vede foarte clar că nu a existat nicio preocupare din partea partidului de guvernământ pentru a îmbunătății relația dintre administrație și cetățean , pentru a îmbunătății calitatea serviciilor furnizate de administrație către cetățean, pentru a simplifica procedurile astfel încât cetățeanului să îi fie mult mai ușor și mult mai facil să obțină diferitele drepturi sau diferitele servicii care sunt furnizate de administrație", a declarat Ludovic Orban luni.