Codul silvic intră marți în dezbateri la comisiile Camerei Deputaților

Proiectul de modificare a Codului silvic, inițiat în vara anului de 125 de parlamentari PSD și trimis înapoi la Parlament pentru reexaminare de Iohannis, intră marți în dezbatere la comisiile Camerei Deputaților, forul decizional, după ce Senatul l-a readoptat în aceeași formă.

Propunerea legislativă semnată de cei 125 de deputați și senatori PSD a fost înregistrat la Senat în 3 iulie 2014, la câteva zile după ce proiectul de lege al Guvernului Ponta, inițiat de fostul ministru delegat pentru Ape și Păduri Lucia Varga (PNL) a fost respins (în 24 iunie 2014).

O altă inițiativă pentru modificarea Codului silvic, semnată de 30 de deputați PSD, era la momentul respectiv în dezbatere la Camera Deputaților, după ce a fost respinsă de Senat. Aceasta prevedea posibilitatea ca pădurile proprietate privată ale persoanelor fizice sau juridice să fie "transformate în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, terenuri de recreere sau de agrement". Inițiativa a fost respinsă de Camera Deputaților în 6 mai anul acesta.

Propunerea celor 125 de parlamentarilor PSD a atras, la rândul ei, unele critici la vremea respectivă, potrivit Mediafax.

Iohannis a refuzat să promulge modificările la Codul Silvic

Președintele Klaus Iohannis a cerut, în martie, reexaminarea Legii care aduce o serie de modificări și de completări Codul Silvic, apreciind că "intervențiile legislative adoptate în cuprinsul acestei legi, sunt de natură să limiteze activitatea economică a operatorilor economici sau a grupului de operatori economici, având impact asupra mediului concurențial și, implicit, asupra economiei și să creeze premisa legislativă a unui tratament juridic discriminator", potrivit Hotnews.ro.

"Apreciem că dispozițiile art. 60 alin. (5) lit. f) si g) - prin care se introduc: pragul maxim de 30% la achiziția sau procesarea de masă lemnoasă din fondul forestier național și dreptul de preemptiune pentru producătorii din industria mobilei la cumpărarea de masa lemnoasă - sunt de natură să aducă atingere principiilor libertății economice și contractuale, ca fundamente esențiale ale economiei de piață. Introducerea unei limitări arbitrare în activitatea operatorilor economici, care ar genera dezavantaje pentru unii și avantaje pentru alții, ar putea avea impact negativ asupra mediului concurențial și ar putea atrage posibilitatea de a fi invocată încălcarea obligațiilor, asumate de statul român, în calitate de stat membru al Uniunii Europene", se arată în cererea de reexaminare, semnată de șeful statului.

În plus, Klaus Iohannis atrage atenția că "regulamentul privind valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică, ce va fi aprobat prin hotărâre a Guvernului, potrivit art. 60 alin. (4) din legea transmisă la promulgare, ar trebui să fie elaborat cu avizul autorității de concurență".

Proiectul adoptat în februarie 2015 prevede, printre altele, că valorificarea masei lemnoase pe picior se face doar de către operatori economici atestați.

Astfel, un operator/grup de operatori economici poate cumpăra la licitație sau negociere, după caz, materiale lemnoase rezultate din produse principale sau accidentale, sub formă de lemn rotund fasonat la drum auto, doar în cazul în care asigură prin capacitatea proprie procesarea a cel puțin 40% din materialul lemnos achizțtionat.

Proiectul mai stabilește că suprafața maximă care poate face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier, incluzând construcția, accesul și împrejmuirea, este de maximum 250 metri pătrați în cazul proprietăților forestiere mai mari de 5 ha și de maximum 5% din suprafața proprietății forestiere, dar nu mai mare de 200 m2, dacă suprafața proprietății forestiere este mai mică de 5 ha.