Parlamentarii iau peste picior recomandările Comisiei Europene. Codul de procedură penală, revotat

Comisia parlamentară specială pe domeniul justiției a adoptat, săptămâna trecută, modificările aduse Codului de procedură penală ca urmare a deciziei Curții Constituționale, una dintre acestea fiind eliminarea sintagmei "indicii temeinice" în cazul punerii în mișcare a acțiunii penale.

Conform noului text, acțiunea penală se pune în mișcare și se exercită când există probe din care rezultă că o persoană a săvârșit o infracțiune și nu există cazuri care împiedică punerea în mișcare sau exercitarea acesteia.

În forma contestată la CCR, textul prevede că acțiunea penală se pune în mișcare în cazul în care există probe din care rezultă "indicii temeinice" privind infracțiunea, iar forma în vigoare a Codului de procedură penală se face referire la "presupunere rezonabilă".

Opoziția propusese să se revină la conceptul actual din lege, cel de "presupunere rezonabilă", însă a fost adoptat amendamentul propus de PSD și ALDE.

Comisia a modificat și prevederile în ceea ce privește condițiile în care se dispune percheziția.

Potrivit formei modificate a articolului 158, cererea formulată de procuror pentru emiterea mandatului de percheziție domiciliară trebuie să cuprindă: a) descrierea locului unde urmează a se efectua percheziția, iar dacă sunt indicii temeinice privind existența sau posibilitatea transferării probelor, datelor sau persoanelor căutate în locuri învecinate, descrierea acestor locuri; b) indicarea probelor ori a indiciilor temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă cu privire la săvârșirea unei infracțiuni sau cu privire la deținerea obiectelor ori înscrisurilor ce au legătură cu o infracțiune.

Potrivit articolului 171 referitor la probe reformulat în comisie, obiectele, înscrisurile sau datele informatice predate sau ridicate silit vor fi folosite ca mijloace de probă numai în cauza în care s-a dispus, prin ordonanță a procurorului sau încheiere a instanței, predarea și, respectiv, ridicarea silită a acestora. În măsura în care se constată că obiectele, înscrisurile sau datele informatice predate sau ridicate silit, după caz, nu au legătură cu cauza în care au fost solicitate, vor fi restituite persoanelor fizice sau juridice din posesia cărora au fost ridicate în termen de maxim 2 luni de la predare, respectiv, ridicare silită.

Președintele comisiei, Florin Iordache, a declarat că au fost operate toate modificările cerute de CCR.

Legea pentru modificarea și completarea Legii 135/2010 privind Codul de procedură penala, precum și pentru modificarea și completarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară va fi reexaminată de Senat ca urmare a deciziei CCR, în calitate de primă cameră sesizată.

De asemenea, Comisia pentru elaborarea legilor Justiției a dat raport de admitere pentru OUG 90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din Justiție.

Ordonanța a fost adoptată, pe 14 noiembrie, de Camera Deputaților, în calitate de primă Cameră sesizată.

Comisia condusă de Florin Iordache a respins toate amendamentele depuse la această ordonanță, majoritatea aparținând Opoziției, și a adoptat actul normativ în forma venită de la Guvern, așa cum a procedat și Camera Deputaților.

Potrivit ordonanței, Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție funcționează cu 15 posturi de procuror.

Prin derogare de la dispozițiile legale, până la finalizarea concursurilor organizate pentru numirea în funcții și validarea rezultatelor acestora, posturile de procuror-șef și cel puțin o treime din cele de execuție vor fi exercitate provizoriu de procurori care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru numirea în aceste funcții, selectați de comisia de concurs constituită în condițiile art. 883 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, mai prevede ordonanța.

Selecția candidaților se realizează de comisia de concurs, printr-o procedură derulată în cel mult cinci zile calendaristice de la data declanșării acesteia de către președintele Consiliului Superior al Magistraturii. Comisia de concurs își desfășoară activitatea în prezența a cel puțin trei membri.

"În cazul candidaților pentru funcția de procuror în cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din Justiție, procedura de selecție are în vedere următoarele criterii: integritatea candidatului, evaluarea activității ca procuror. Evaluarea integrității candidaților se face pe baza datelor existente la dosarul profesional, a documentelor depuse de candidat, a modului în care candidatul se raportează la valori precum independența Justiției, imparțialitatea magistraților, integritatea și a aspectelor ridicate în cadrul interviului", mai stipulează ordonanța.

Senatului este camera decizională în acest caz.