CCR a luat azi, după mai multe amânări succesive, o decizie cu privire la pensiile speciale pentru primari, prevăzute de Codul Administrativ. Curtea Constituțională a admis, marți 6 noiembrie, sesizarea depusă de președintele Klaus Iohannis și Opoziție și a declarat legea neconstituțională. Aleșii de la centru s-au coalizat, indiferent de culoarea politică (mai puțin USR și PMP), ca să facă un cadou aleșilor locali.
Curtea Constituțională a României a admis marți sesizările depuse de președintele Klaus Iohannis, precum și de USR, PMP (plus trei semnături de la PNL) asupra Legii privind Codul administrativ.
Decizia CCR înseamnă, practic, blocarea legii prin care parlamentarii făceau un nou cadou aleșilor locali, iar primarii își văd spulberate momentan speranțele legate de pensii speciale.
Un alt subiect sensibil desființat de CCR se referă la articolul privind folosirea limbii minorităților în administrația locală.
Proiectul Codului Administrativ va fi retrimis în comisiile din Parlament, astfel încât, după publicarea motivării CCR, parlamentarii să pună în cord textul legislativ cu Constituția.
Obiecția de neconsituționalitate a fost depusă de un număr de 50 de deputați aparținând Grupurilor parlamentare ale USR, PNL, PMP și deputați neafiliați.
În iulie 2018, deputații USR și PMP, au reușit cu chiu cu vai să convingă trei deputați de la PNL și șase deputați neafiliați, astfel încât să obțină numărul minim de semnături necesare pentru a ataca Codul Administrativ la Curtea Constituțională.
La momentul respectiv PNL a "interzis" parlamentarilor săi să semneze sesizarea, date fiind solicitările venite din teritoriu de la primarii liberalilor.
Astăzi CCR a spus că, într-adevăr, Codul Administrativ era neconstițional. Pensiile speciale pentru primari erau neconstiționale.
Și uite așa, USR a oprit pensiile speciale pentru primari, vice-primari, președinți de Consilii Județene.
Pe 31 iulie, președintele Klaus Iohannis a trimis la CCR o sesizare de neconstituționalitate asupra Codului administrativ.
Șeful statului a susținut că acest act normativ a fost adoptat de Camera Deputaților în cadrul unei sesiuni extraordinare neconstituțional întrunită, cele două Camere ale Parlamentului comportându-se ca și cum Senatul ar fi avut doar o competență de prim for legislativ, iar Camera decizională - Camera Deputaților - ca și cum ar fi avut deplină competență decizională pentru toate materiile reglementate.
Iohannis a invocat în cazul acestei legi și încălcarea principiului bicameralismului.
Potrivit președintelui, dispozițiile referitoare la obligația autorităților și instituțiilor administrației publice centrale, precum și a personalului din cadrul acestora de a pune în aplicare programul de guvernare aprobat de către Parlament sunt neclare și critică faptul că prin acest act normativ a fost eliminat un criteriu de integritate pentru cei care pot fi membri ai Guvernului - cel referitor la cazurile de incompatibilitate.
Președintele a mai atras atenția, între altele, că nu există un raport de subordonare ierarhică între miniștri și prim-ministru.
Klaus Iohannis considera că încalcă Legea fundamentală și prevederea privind asigurarea folosirii limbii minorităților naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând acestora nu ating ponderea, întrucât nu se mai are în vedere criteriul constituțional al "ponderii semnificative".
În sesizarea PNL și USR se arată că pensiile speciale pentru aleșii locali introduse prin Codul administrativ încalcă principiul egalității cetățenilor în fața legii.
Mai mult, potrivit semnatarilor sesizării, Codul administrativ va permite numiri politice în cele mai importante poziții ocupate în prezent de înalți funcționari publici, ceea ce încalcă obligațiile de profesionalizare a administrației publice pe care România și le-a asumat înainte de aderarea la Uniunea Europeană.
