CODRUŢ SEREŞ Completul de trei judecători de la instanţa supremă a decis achitarea lui CODRUŢ SEREŞ pentru constituire de grup infracţional organizat şi condamnarea fostuluiministru la patru ani de închisoare cu executare şi doi ani interzicerea dreptului de a exercita funcţii publice pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată.
Trei judecători au hotărât condamnarea lui CODRUŢ SEREŞ
CODRUŢ SEREŞ Decizia a fost luată cu opinie majoritară, respectiv doi din cei trei judecători au hotărât condamnarea lui Şereş pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată, în vreme ce un al treilea judecător a hotărât condamnarea acestuia pentru fapta de favorizare a infractorului.
CODRUŢ SEREŞ Şi foştii şefi din Hidroelectrica Eugen Pena, Victoria Geormăneanu, George Asan, Nicolae Opriş, Traian Oprea şi Georgeta Iosif au fost achitaţi pentru constituire de grup infracţional organizat.
CODRUŢ SEREŞ În cazul acuzaţiei de abuz în serviciul în formă calificată, instanţa a dispus condamnarea lui Eugen Pena, Traian Oprea şi George Asan la cinci ani de închisoare cu executare şi trei ani interdicţie de a ocupa funcţii publice, iar a lui Nicolae Opriş la patru ani de închisoare cu executare şi doi ani interdicţie de a ocupa funcţii publice.
CODRUŢ SEREŞ Totodată, Victoria Geormăneanu şi Georgeta Iosif au fost condamnate la patru de închisoare cu suspendare, cu termene de încercare de şapte şi, respectiv, şase ani. Judecătorii au menţinut sechestrele asigurătorii puse în timpul urmăririi penale pe bunurile acestora.
Decizia nu este definitivă în cazul lui CODRUŢ SEREŞ
CODRUŢ SEREŞ Completul de judecată a fost format din preşedintele Maricela Cobzariu şi judecătorii Lucian Săndel Macavei şi Sofica Dumitraşcu, cea care a decis condamnarea lui Omar Hayssam.
Decizia nu este definitivă, aceasta putând fi contestată la Completul de cinci judecători al instanţei supreme.
CODRUŢ SEREŞ Direcţia de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a cerut, la ultimul termen de judecată, condamnarea fostului ministru al Economiei Codruş Şereş pentru constituirea unui grup infracţional organizat şi complicitate la abuz în serviciu, şi a foştilor şefi din Hidroelectrica Eugen Pena, Victoria Geormăneanu, George Asan, Nicoale Opriş, Traian Oprea şi Georgeta Iosif, pentru constituire de grup infracţional organizat şi abuz în serviciu.
CODRUŢ SEREŞ La termenul din 19 februarie, avocatul lui CODRUŢ SEREŞ a arătat că fapta pentru care a fost trimis în judecată clientul său nu ar avea corespondent în noul Cod penal, astfel că, faţă de cel pe care îl apără, instanţa ar trebui să închidă cazul.
CODRUŢ SEREŞ La rândul său, procurorul de şedinţă a spus că faptele corespondente din noul Cod penal sunt de constituire a unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave şi a cerut judecătorilor să continue judecata, prin prisma acestor fapte.
Fostul ministru al Economiei CODRUŢ SEREŞ a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT, în septembrie 2011, pentru că ar fi ascuns activităţile ilegale ale conducerii SC Hidroelectrica SA, în urma cărora s-au adus prejudicii de aproximativ 165 de milioane de dolari.
În rechizitoriul trimis instanţei, procurorii DIICOT l-au acuzat pe CODRUŢ SEREŞ de complot şi subminarea economiei naţionale.
În acelaşi dosar, procurorii i-au deferit justiţiei şi pe cei care făceau parte din conducerea Hidroelectrica, respectiv pe Eugen Pena, fost director general, Victoria Geormăneanu, fost director economic, George Lavinius Asan, director furnizare, Nicolae Opriş, fost şef Serviciu Marketing - Furnizare, Traian Oprea, director general, Georgeta Iosif, director economic.
CODRUŢ SEREŞ Potrivit probelor din dosar, Eugen Pena a iniţiat şi a constituit o asociere infracţională, împreună cu Traian Oprea, Victoria Geormăneanu, George Lavinius Asan, Nicolae Opriş şi Georgeta Iosif şi au desfăşurat activităţi infracţionale care au produs un prejudiciu considerabil patrimoniului societăţii şi bugetului consolidat al statului.
CODRUŢ SEREŞ Activitatea infracţională a vizat modalitatea de contractare a cantităţilor de energie electrică rezultate din producţia proprie şi din achiziţiile de la alţi producători, în condiţii total nefavorabile societăţii şi a condus la imposibilitatea asigurării, în anumite perioade de timp, a rezervei de putere necesare funcţionării în siguranţă a Sistemului Energetic Naţional - ramură strategică a economiei naţionale, aspect de natură să submineze economia naţională.
Fosta echipă de conducere de la Hidroelectrica este acuzată că, în cursul anului 2003, în contextul apariţiei fenomenului de secetă hidrologică pentru fluviul Dunărea şi a prognozelor meteorologice privind situaţia hidrologică pe râurile interioare, nu a invocat clauza de forţă majoră inserată în contractele de furnizare a energiei electrice, până la normalizarea regimului hidrologic, şi nici nu a luat măsuri în vederea renegocierii preţurilor, cu consecinţa înregistrării unei pierderi financiare considerabile de către SC Hidroelectrica SA.
Astfel, în condiţiile efectelor negative ale secetei hidrologice asupra funcţionării în siguranţă a Sistemului Energetic Naţional, acuzaţii nu au procedat pentru reducerea cantităţilor de energie electrică aferente contractelor comerciale încheiate cu consumatorii eligibili şi furnizorii licenţiaţi de pe piaţa concurenţială, ci au acţionat în sensul onorării în totalitate a cantităţilor contractate sau chiar depăşirii acestora, prin achiziţia de energie de la producătorii termo, la preţuri mult mai mari decât cele stabilite conform contractelor de vânzare de energie electrică, au arătat procurorii DIICOT în actul de sesizare a instanţei.
Totodată, în perioada 2002 - 2003, acuzaţii au dispus cumpărarea de energie electrică de la SC Termoelectrica SA la preţuri mari şi au revândut energia electrică către furnizorii licenţiaţi şi consumatorii eligibili la preţuri mult diminuate faţă de preţurile stipulate în contractele încheiate cu aceştia, potrivit procurorilor.
Anchetatorii au mai arătat că, în perioada 2003 - 2004, aceştia au acţionat în sensul încheierii în mod ilegal a unui număr de patru contracte de furnizare de energie electrică, cu majorarea cantităţilor de energie electrică pe o perioadă de nouă-zece ani, deşi SC Hidroelectrica SA nu avea dreptul să încheie în această perioadă contracte pe piaţa concurenţială pentru furnizare de energie electrică şi nici acte adiţionale la contractele aflate în derulare.
În cazul lui CODRUŢ SEREŞ, anchetatorii au stabilit că, în calitate de ministru al Economiei şi Comerţului, a sprijinit gruparea constituită la nivelul conducerii SC Hidroelectrica SA, prin nedenunţarea şi omisiunea sesizării organelor judiciare a faptelor ilicite de care a luat cunoştinţă prin natura funcţiei deţinute, a dispus efectuarea de modificări asupra materialul realizat de Corpul de Control şi nu a luat măsurile care se impuneau pentru ca activitatea SC Hidroelectrica S.A. să se deruleze în mod legal.
În acest fel, acuzaţii ar fi pus în pericol Sistemul Energetic Naţional şi ar fi cauzat un prejudiciu în sumă de aproximativ 5.400 miliarde de lei vechi, echivalentul a 165 milioane de dolari, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.
Procurorii DIICOT au pus sechestru asigurător pe mai multor autoturisme, locuinţe şi terenuri, precum şi pe sume de bani aparţinând inculpaţilor, în valoare totală de aproximativ şase milioane de lei, 400.000 de euro şi 200.000 de dolari, măsura fiind luată pentru acoperirea prejudiciului.
