Rasturnare de situatie la Camera Deputaților. Aleșii puterii au jucat alba neagra cu directiva europeană privind combaterea spălării banilor. Inițial, directiva a picat pentru că au lipsit două voturi. La câteva minute distanță, votul a fost reluat la cererea coaliției PSD - ALDE și directiva a fost aprobată. Asta a stârnit nemulțumirea parlamentarilor USR care au ieșit din sală.
Directiva privind spălarea banilor a fost amanată de la vot săptămana trecută. Liviu Dragnea spunea că deputatii nu au votat deoarece Opoziția nu a fost de acord cu unele prevederi.
De cealaltă parte USR a susținut că proiectul nu a primit votul deputaților pentru că PSD a pierdut majoritatea în Camera Deputaților.
Fiind vorba de o lege organică, proiectul poate avea nevoie de votul majorității membrilor Camerei Deputaților: mai precis trebuie să voteze 165 de deputați din totalul de 329.
Ce prevederi sunt incluse în lege: se interzic acțiunile la purtător și se obliga ONG-urile să raporteze instituțiilor statului toți beneficiarii. Excepție: organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, membre ale Consiliului Minorităților Naționale.
Deputații vor vota, miercuri, Legea pentru combaterea spălării banilor. Comisia juridică a adoptat raport favorabil cu amendamente potrivit cărora oganizațiile minorităților nu raportează către stat a beneficiarilor finali, iar Oficiul de spălare a banilor va raport lunar la ANAF tranzacții numerar.
La dezbaterile din plenul de luni al Camerei Deputaților pe marginea inițiativei legislative, deputatul UDMR Marton Arpad a anunțat că formațiunea maghiară nu poate susține proiectul dacă nu se elimină din text obligația ca ONG-urile să raporteze toți beneficiarii ajutoarelor pe care le dau.
La rândul său, deputatul PNL Ioan Cupșa a anunțat că nici liberalii nu vor vota proiectul, din aceleași motive ca UDMR.
Potrivit raportului dat de comisiile reunite juridică și de buget la legea de prevenire a spălării banilor, noțiunea de „beneficiar real" include în cazul asociațiilor și fundațiilor „persoanele fizice sau, în cazul în care acestea nu au fost identificate, categoria de persoane fizice în al căror interes principal asociația sau fundația a fost înființată sau funcționează".
De asemenea, legea prevede că reprezintă „entități raportoare” fundațiile și asociațiile, federațiile, precum și orice alte persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.
În ceea ce privește fundațiile și asociațiile, s-a introdus o excepție de la obligativitatea raportării beneficiarilor reali pentru organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, membre ale Consiliului Minorităților Naționale.
Potrivit legii, unitatea de informații financiare a României este Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB). Oficiul este autoritatea care coordonează realizarea evaluării riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului la nivel national.
Proiectul legislativ spune că reprezintă „entități raportoare” instituțiile de credit și cele financiare, instituțiile financiare, administratorii de fonduri de pensii private, furnizorii de servicii de jocuri de noroc, auditorii, experții contabili, persoanele care acordă consultanță fiscală, notarii, avocații, executorii judecătorești, agenții imobiliari, fundațiile și asociațiile, precum și „alte entități care comercializează bunuri sau prestează servicii, în măsura în care efectuează tranzacții în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacția se execută printr-o singură operațiune sau prin mai multe operațiuni ce par a avea o legătură între ele”.
Aceste entități raportoare sunt obligate să transmită ONPCSB „un raport pentru activitate suspectă” dacă acestea „cunosc, suspectează sau au motive rezonabile să suspecteze că: bunurile provin din săvârșirea de infracțiuni sau au legătură cu finanțarea terorismului; sau persoana sau împuternicitul/reprezentantul/mandatarul acesteia nu sunt cine pretind a fi”.
Totodată, raportul adoptat de comisiile de specialitate conține amendamente care introduc în legea privind spălarea banilor o categorie intitulată "persoanelor expuse public", din care face parte Președintele României, membrii Guvernului, parlamentarii, conducerile partidelor și judecătorii CCR.
Proiectul asupra Legii pentru combaterea și prevenirea spălării banilor va fi adoptat, miercuri, decizional de către Camera Deputaților, în contextul transpunerii unei directive europene.
Pe 19 iulie, Comisia Europeană a anunțat că trimite România, Grecia și Irlanda în fața Curții de Justiție a UE pentru că nu au pus în aplicare normele în materie de combatere a spălării banilor, se arată într-un comunicat de presă publicat pe site-ul instituției.
Termenul pentru transpunerea de către statele membre în legislațiile lor naționale a celei de-a patra directive europene privind combaterea spălării banilor a fost 26 iunie 2017.
