La câteva luni după ce roverul Opportunity a amartizat în 2004, acesta a observat o curiozitate geologică: mici sfere bogate în fier împrăștiate pe o suprafață stâncoasă, aflată aproape de locul de asolizare al vehiculului. Acestea au fost poreclite "afine", dar trăsăturile au fost mult mai ușor de numit decât de înțeles. Și după 14 ani, rocile rămân un mister.
Studierea și determinarea originii acestora a implicat întotdeauna comparația cu formațiunile similare (cel puțin ca aspect) de pe Terra. Un nou studiu se folosește de aceste similarități pentru a oferi o nouă idee pentru reacțiile chimice care ar fi putut sta la baza acestor afine marțiene, scrie Live Science.
Pentru cineva care are o oarecare cunoaștere despre modul de formare al rocilor, este deja de la sine înțeles că acestea sunt dovezi că Marte a fost o planetă cu apă lichidă la suprafață. „Indiferent de chimia exactă a acestor sferoide, faptul că sunt acolo ne spune că a trecut multă apă lichidă prin ele de-a lungul timpului”, a precizat Briony Horgan, savant la Purdue University din Indiana, unul dintre autorii noului studiu.
Iar dacă savanții pot afla cu precizie cum s-au format aceste „afine”, acest lucru ne-ar ajuta să înțelegem mediul lui Marte de atunci și ce fel de viață ar fi putut exista în acele circmunstanțe.
Echipa a mers în două locuri de pe Terra unde există formațiuni care seamănă cu afinele marțiene: Utah și Mongolia. Acestea nu sunt identice cu cele de pe Marte, care sunt doar o zecime din cele terestre. Formațiunile planetei noastre sunt mai puțin ordonate decât versiunile marțiene. „Sunt amestecate și sunt de diferite dimensiuni”, a precizat Horgan cu privire la rocile terestre, potrivit descopera.ro.
Totuși, este mult mai ușor de ajuns în Mongolia și statul american Utah decât pe Marte. Astfel, cercetătorii au găsit că aceste formațiuni s-au creat în jurul miezurilor mineralului calcit, iar materialul bogat în fier se află numai la exterior.
Bazându-se pe aceste observații de teren și pe studii geochimice, oamenii de știință au sugerat că inundațiile de apă bogată în fier și puțin acidă au spălat structurile din calcit. Spre deosebire de versiunile terestre, „afinele” marțiene par să fie realizate în totalitate din hematit, fără să aibă un miez din calcit. Acest lucru ar sugera o lungă perioadă de curgere care a „mâncat” calcitul.
Detaliile reacțiilor chimice care ar fi avut loc sau nu la începutul lui Marte are implicații majore. În primul rând, aceste detalii sunt relevante pentru interesul savanților pentru apa care a curs prin roci pentru a forma „afinele”. „Compoziția chimică a apei ne spune despre capacitatea de a susține viața a mediului”, a adăugat Horgan.
În al doilea rând, studiul poate avea implicații într-o altă dezbatere - ce s-a întâmplat cu atmosfera densă a Planetei Roșii. Autorii studiului au precizat că atmosfera ar fi putut dispărea în ionii de carbonat blocați în precursorii de calcit ai „afinelor”.
