Acțiunea a fost depusă marți, 26 septembrie 2023, prin poștă, la Judecătoria Sectorului 6.

Redăm, integral, textul acțiunii:

D O M N U L E P R E Ș E D I N T E ,

Subscrisa Asociația Noul Club de Presă cu sediul social în București, sector 1, str. Frumoasa nr. 20, cu sediul ales în (…………….) , înființată prin Încheierea din data de 29.03.2023 pronunțată de către Judecătoria Sectorului 1 București -Secția a-II-a Civilă, în dosarul nr. 12342/299/2023, reprezentată convențional prin avocat Dinu Mihai-Eduard (persoana desemnată cu primirea actelor de procedură), e-mail dinumihaieduard@gmail.com , nr. telefon 0741020549 (nr. valabil pentru dosarul electronic),

în contradictoriu cu

Administrația Prezidențială instituție publică, cu personalitate juridică proprie, aflată la dispoziția Președintelui României pentru îndeplinirea atribuțiilor sale constituționale și legale, cadrul legal care reglementează funcționarea instituției prezidențiale cuprins în Legea nr. 47/1994 privind serviciile din subordinea Președintelui României, reprezentată prin Președintele României Klaus Werner Iohannis, cu sediul în București, Sectorul 6, Palatul Cotroceni, B-dul Geniului nr. 1-3, cod poștal 060116, e-mail dpo@presidency.ro, nr. telefon 0214100581, formulăm prezenta,

C E R E R E D E C H E M A R E Î N J U D E C A T Ă

prin care vă solicităm:

1. să obligați Administrația Prezidențială la comunicarea în integralitate a informațiilor de interes public referitoare la costurile deplasărilor pârâtei în temeiul art. 31 din Constituția României – dreptul la informație;

2. să obligați Administrația Prezidențială la publicarea pe site-ul pârâtei presidency.ro informații cu privire la toate deplasările pârâtei și la transparență instituțională;

• să obligați pârâta la repostarea informațiilor șterse de pe site-ul sus-menționat (în prezent neregâsindu-se nicio informație cu privire la foștii Președinți ai României precum și nicio informație cu privire la trecutul acestei instituții);

1. să obligați Administrația Prezidențială la plata sumei de 1 leu reprezentând daune morale/prejudiciul moral suportat de către jurnaliști pentru încălcarea accesului liber la informațiile de interes public;

2. în subsidiar, în măsura în care veți respinge primele două capete de cerere, vă solicităm obligarea Administrației Prezidențiale și a conducătorilor unităților care le-au emis la declasificarea informațiilor secrete referitoare la costurile de deplasare;

3. în subsidiar, în măsura în care veți respinge primele trei capete de cerere sus-menționate, vă solicităm obligarea Administrației Prezidențiale și a conducătorilor unităților care le-au emis să precizeze dacă acesta poate fi declasificat ori trecut la un nivel inferior de secretizare, la o anumită dată sau la producerea unui anumit eveniment, în temeiul 21 din Anexa Hotărârii 585/2002 privind clasificarea și declasificarea informațiilor măsuri minime de protecție specifice claselor și nivelurilor de secretizare;

! Chestiune prealabilă: Asociația Noul Club de Presă – denumită în continuare Clubul de Presă este o organizație neguvernamentală care are ca scop apărarea intereselor (profesionale, legislative și economice) jurnaliștilor și patronatelor media din România, apărarea libertății de exprimare și de opinie.

Până în acest moment, în Clubul de Presă s-au înscris peste 700 de jurnaliști și 200 de entități media din toată țara.

A.    Situația de fapt;

1. La 02.2015 Departamentul de Comunicare Publică al Administrației Prezidențiale a formulat adresa nr. 132 prin care a precizat faptul că a fost executată o deplasare ruta București -Bruxelles-București în perioada 15-16.01.2015 cu o valoare de 216.520,02 lei (poza 1).

2. La 04.2023 Departamentul de Comunicare Publică al Administrației Prezidențiale a formulat adresa nr. 194 prin care a precizat faptul că toate informațiile de interes public referitoare la activitățile desfășurate cu ocazia vizitei oficiale pe care Președintele României a efectuat-o la Bruxelles în perioada (15-16.01.2015) se regăsesc la secțiunea Media de pe site- ul Administrației Prezidențiale, iar informațiile privind subiectul constului deplasării constituie informații clasificate, fiind exceptate de la accesul liber al cetățenilor, conform art. 12 alin. 1, lit. a din Legea 544/2001 privind acces la informațiile de interes public.

3. Practic, aceleași informații solicitate în anul 2015, au devenit informații clasificate în anul 2023, fără ca pârâta să justifice această clasificare a

4. În anul 2023 mai multe agenții de presă din România publică și evidențiază această bruscă modificare (fără a fi precedată de nicio transparență instituțională și niciun proces cu privire la necesitatea acestei măsuri de secretizare):

   1. https://www.hotnews.ro/stiri-politic-26139963-cum-creat-politicienii-cadrul-legal-pus- strict-secret-pentru-cheltuirea-banului-public.htm

   2. https://www.cotidianul.ro/zborurile-lui-iohannis-costurile-sunt-clasificate/

   3. https://www.euronews.ro/articole/costul-avionului-pentru-vizita-din-japonia-a- presedintelui-klaus-iohannis-pretul

   4. https://www.g4media.ro/exclusiv-administratia-prezidentiala-refuza-sa-spuna-cat-a- costat-avionul-privat-cu-care-s-a-deplasat-presedintele-klaus-iohannis-la-madrid- contractele-pentru-prestarea-serviciilor-de-executare-a-zbo.html

   5. https://recorder.ro/din-absurdul-epocii-iohannis-sah-mat-cu-propriile-secrete/

5. Mai mult, la data depunerii prezentei am constatat faptul că întreaga bază de date a pârâtei referitoare la transparența instituțională a fost ștearsă de pe site-ul presidency.ro neexistând nicio informație cu privire la trecutul acestei instituții și nefăcând nicio detaliere a activității celorlalți Președinți, informații care erau publice pe acest site.

B.    Motivele cererii și temeiurile de drept;

6. Potrivit:

   1. 31 din Constituția României – Dreptul la informație – (1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingradit. (2) Autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal. (3) Dreptul la informatie nu trebuie sa prejudicieze masurile de protectie a tinerilor sau securitatea nationala. (4) Mijloacele de informare in masa, publice si private, sunt obligate sa asigure informarea corecta a opiniei publice. (5) Serviciile publice de radio si de televiziune sunt autonome. Ele trebuie sa garanteze grupurilor sociale si politice importante exercitarea dreptului la antena. Organizarea acestor servicii si controlul parlamentar asupra activitatii lor se reglementeaza prin lege organica.

1. 12, alin. 1, lit. a din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public – (1) Se exceptează de la accesul liber al cetățenilor, prevăzut la art. 1 și, respectiv, la art. 111, următoarele informații: a) informațiile din domeniul apărării naționale, siguranței și ordinii publice, dacă fac parte din categoriile informațiilor clasificate, potrivit legii;

1. 15 lit. e din Legea 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate – În sensul prezentei legi, următorii termeni se definesc astfel: a) informații – orice documente, date, obiecte sau activități, indiferent de suport, formă, mod de exprimare sau de punere în circulație; b) informații clasificate – informațiile, datele, documentele de interes pentru securitatea națională, care, datorită nivelurilor de importanță și consecințelor care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării neautorizate, trebuie să fie protejate; c) clasele de secretizare sunt: secrete de stat și secrete de

serviciu; d) informații secrete de stat – informațiile care privesc securitatea națională, prin a căror divulgare se pot prejudicia siguranța națională și apărarea țării; e) informații secrete de serviciu – informațiile a căror divulgare este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat;

13. 4 alin. 3 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hot. Guvernului 585/2002 – Clasificarea Informațiilor – (1) Potrivit legii, informațiile sunt clasificate secrete de stat sau secrete de serviciu, în raport de importanța pe care o au pentru securitatea națională și de consecințele ce s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării lor neautorizate. (3) Informațiile a căror divulgare este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat se clasifică secrete de serviciu.

13. 10 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hot. Guvernului 585/2002 – Atribuirea clasei și nivelului de secretizare a informațiilor se realizează prin consultarea ghidului de clasificare, a listelor cu informații secrete de stat și a listelor cu informații secrete de serviciu, elaborate potrivit legii.

7. Accesul la informația de interes public poate fi definit drept posibilitatea oricărei persoane de a obține informații aflate în posesia instituțiilor Indiferent de variantele terminologice diverse în care este exprimat – „libertate de informare”, „transparență administrativă”, „guvernare deschisă” – accesul la informația de interes public face parte, în prezent, dintr-un „aquis” democratic pe care orice țară care pretinde că deține o guvernare responsabilă îl aplică într-o măsură cât mai mare.

8. Într-o societate democratică, accesul la informație este important datorită mai multor rațiuni de principiu, dintre care enumerăm:

1. informația este un prim element pe care îl presupune cunoașterea;

2. informația este un ingredient esențial al formării atitudinilor care susțin sau inhibă schimbarea într-o societate;

3. informația este necesară grupurilor active pentru a le permite să se angajeze în dezbateri deschise cu autoritățile publice pe teme care afectează interesele lor sau a unor categorii mai largi;

4. accesul la informație reduce dezechilibrul de putere dintre guvernanți și cei guvernați;

5. accesul la informație impune constrângeri asupra comportamentului birocratic, descurajând;

9. Opinăm faptul că, aceaste informații cu privire la costurile de deplasare ale pârâtei nu pot avea nicio natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept

10. Totodată, în mod evident am fost obligați să comparăm faptul că informațiile despre banii cheltuiți în deplasările externe de către președinții pe care i-a avut România n-au fost secrete, iar astfel de date oferă transparență față de eficiența în cheltuirea bugetului

11. În prezent, pârâta susține faptul că „defalcarea cheltuielilor reprezentând deplasări externe pe destinații și categorii nu este posibilă întrucât această operațiune ar conduce la încălcarea prevederilor legale referitoare la protecția informațiilor clasificate” , fără a exista un criteriu față de Regulamentul invocat -Hotărârea de Guvern nr. 755/1998 – Regulament privind organizarea, pregătirea și executarea zborurillor

12. Nu contestăm faptul că planurile de zbor, precum și detalii tehnice sunt fondate a fi informații clasificate pentru siguranță/securitate, însă costul acestora este o informație esențială pentru verificarea caracterului eficient al costului din bugetul de stat, mai ales în momentul în care comunici aceste informații ulterior efectuării deplasării nemaiexistând niciun potențial incident de

13. În conformitate cu prevederile Legii 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, informațiile secrete de serviciu sunt informațiile a căror divulgare este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau

14. G. nr 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România stipulează că ,,listele cu informații secret de serviciu se stabilesc de conducătorii unităților deținătoare de astfel de informații”.

15. Întrucât protejarea informațiilor secrete de serviciu reprezintă o obligație ce revine persoanelor juridice care le dețin sau care intra în posesia lor, câteva dintre măsurile principale ce trebuie adoptate de către acestea în vederea aplicării procedurilor legale de protecție. În primul rând, precizăm că informațiile secrete de serviciu sunt astfel clasificate de către organele de conducere ale persoanelor juridice ce le dețin.

16. Lista informațiilor secrete de serviciu va conține cel puțin acele informații referitoare la activitatea persoanei juridice respective, care, deși nu reprezintă secrete de stat în înțelesul legii, nu trebuie cunoscute decât de persoanele cărora le sunt necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, deoarece divulgarea lor ar putea prejudicia interesele persoanei juridice deținătoare.

17.  Clasificarea se va face însă numai în cazurile în care se impune protecția informațiilor și doar pentru perioada în care subzista necesitatea protejării.

18. În cazul în care protejarea unora dintre secretele de serviciu nu mai este necesară, informațiile respective sunt declasificate prin ordinul organelor de conducere ale persoanelor juridice ce le dețin.

19. Pentru a nu aduce atingere dreptului de a avea acces la informațiile de interes public, precum si pentru a asigura aplicarea altor dispoziții legale, se interzice clasificarea ca secrete de serviciu a informațiilor care, prin natura sau conținutul lor, sunt destinate sa asigure informarea cetățenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea sau acoperirea eludării legii ori pentru obstrucționarea justiției.

20. Persoanele juridice care dețin informații clasificate drept secrete de serviciu trebuie să organizeze compartimente speciale care sa asigure evidența, prelucrarea, păstrarea, manipularea si multiplicarea acestor informații în condiții de siguranță.

21. Măsurile minime de protecție a informațiilor secrete de serviciu, stabilite de către organele de conducere ale persoanelor juridice ce dețin acest tip de informații, trebuie sa respecte principiile stabilite prin Standardele Naționale de Protecție a Informațiilor Clasificate în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002.1

22. Evidența, întocmirea, păstrarea, procesarea, multiplicarea, transportul si transmiterea informațiilor clasificate sunt supuse unor reguli foarte

23. Mai mult, principiul accesului maxim la informație – presupune că orice informație deținută de o instituție publică trebuie să fie accesibilă publicului, iar excepțiile trebuie precis

24. Acest principiu are o consacrare constituțională expresă în art. 31 alin. 1, preluată apoi și de 1 din Legea nr. 544/2001.

25. Obligația publicării informației – presupune că instituțiile publice nu trebuie doar să facă accesibile informațiile la cerere, ci să și dea publicității documente de interes public, în limita capacității și resurselor de care dispun. Acest principiu are o consacrare expresă în art. 5 din Legea 544/2001.

26. De evidențiat este și faptul că în țările europene precum și în cele din afara spațiului european, publică în mod deschis zborurile efectuare de liderii de stat sau de guvern cu avioane oficiale arătând și cheltuielile implicate:

1. Franța publică numărul de zboruri efectuate de președinte pe aeronavele oficiale și costul total al acestor călătorii. Italia împărtășește un document lunar cu călătoriile făcute de miniștri și alți înalți

1. Marea Britanie împărtășește informații trimestriale despre zborurile premierului și cabinetului său, inclusiv tipul de aeronave pe care le-au folosit, costul acestora și numărul de însoțitori (https://www.newtral.es/aviones-presidenciales- europa/20221009/ );

1. Marea Britanie publică scopul călătoriei premierului, costul, numărul de însoțitori și dacă a zborul este împreună cu soția sa

27. Totodată, apreciem că în mod nefondat pârâta a dispus secretizarea anumitor informații, acestea nerespecând în opinia noastră toate criteriile pentru dispunerea acestei măsuri.

28. Potrivit Anexei Hotărârii 585/2002 privind clasificarea și declasificarea informațiilor măsuri minime de protecție specifice claselor și nivelurilor de secretizare:

1. 5- (1) Autoritățile publice care elaborează ori lucrează cu informații secrete de stat au obligația să întocmească un ghid pe baza căruia se va realiza clasificarea corectă și uniformă a acestora. (2) Ghidul prevăzut la alin (1) se aprobă personal și în scris de către împuterniciții sau, după caz, funcționarii superiori abilitați să atribuie nivelurile de secretizare, conform legii.

1 Suport de curs “Informații Clasificate” jud. Narcis-Violin Stoica și jud. Dan Condrea

1. 17 – (1) Informațiile vor fi clasificate numai în cazul în care se impune protecția acestora, iar nivelurile de secretizare și termenele de clasificare subzistă atât timp cât dezvăluirea sau diseminarea lor neautorizată ar putea prejudicia siguranța națională, apărarea țării, ordinea publică sau interesele persoanelor juridice de drept public sau privat. (2) Supraevaluarea sau subevaluarea nivelului de secretizare a informațiilor și a duratei pentru care au fost clasificate se pot contesta de către orice persoană fizică sau juridică română, în contencios administrativ.

20. 20. –(1) Informațiile se declasifică dacă:a) termenul de clasificare a expirat;

    1. dezvăluirea informațiilor nu mai poate prejudicia siguranța națională, apărarea țării, ordinea publică, ori interesele persoanelor de drept public sau privat deținătoare;

    2. a fost atribuit de o persoană neîmputernicită prin (2) Declasificarea sau trecerea la un alt nivel de secretizare a informațiilor secrete de stat se realizează de împuterniciții și funcționarii superiori abilitați prin lege să atribuie niveluri de secretizare, cu avizul prealabil al instituțiilor care coordonează activitatea și controlul măsurilor privitoare la protecția informațiilor clasificate, potrivit competențelor materiale. (3) Emitenții documentelor secrete de stat vor evalua periodic necesitatea menținerii în nivelurile de secretizare acordate anterior și vor prezenta împuterniciților și funcționarilor superiori abilitați prin lege să atribuie niveluri de secretizare, propuneri în consecință.

21. 21. – Ori de câte ori este posibil, emitentul unui document clasificat trebuie să precizeze dacă acesta poate fi declasificat ori trecut la un nivel inferior de secretizare, la o anumită dată sau la producerea unui anumit eveniment.

C.    Transparență instituțională reprezentată de comunicare și informațiile publice;

29. Site-ul pârâtei prezenta numeroase informații cu privire la informații publice referitoare la mandate ale președinților României (2000-2004 Ion Iliescu/ 2004-2014 – Traian Băsescu).

30. Arhiva la care facem referire era reprezentată de comunicatele foștilor președinți ai României, planșe-foto, discursuri politice precum și vizitele oficiale ale

31. Odată cu începerea mandatului actualului președinte al României, întreaga arhivă, care e publică pe site-ul presidency.ro a fost înlăturată/ștearsă, nefiind mutată într-un site separat, persoanele interesate neavând o sursă de informare publică/transparentă.

32. Din aceste considerente, apreciem că se încalcă dreptul publicului de acces liber la informațiile de interes

33. Totodată, prin această dispariței a arhivelor pârâtei cu privire la trecutul acestei instituții, se încalcă dreptul a sute de jurnaliști și milioane de cetățeni de a se informa cu privire la activitatea președinților

34. Mai mult, pe site-ul presidency.ro regăsim în prezent activitatea actualului președinte al României Klaus Werner Iohannis însă nu regăsim niciun istoric față de ceilalți președinți ai României, ceea ce creionează următoarele ipoteze:

1. Faptul că actualul președinte Klaus Werner Iohannis a dorit înlăturarea acelor informații șterse și oprirea acestora să mai ajungă la publicul liber;

1. Acțiunea de a înlătura acele informații reprezintă o acțiune, care presupune un tratament diferit, nedrept față de persoanele din același grup (președinții României), constituind în opinia noastră o discriminare evidentă; O persoană tratată într-un mod mai puțin favorabil decât o altă persoană care a fost, este sau ar putea fi într-o situație comparabilă, iar discriminarea este reprezentată de diferența de tratament;

35. Din aceste motive, apreciem că prejudiciul creat jurnaliștilor este o condiție pentru antrenarea răspunderii civile delictuale

36. Existența unui prejudiciu este reprezentant de afectarea în mod negativ a imaginii celorlalți reprezentanți ai pârâtei, precum și lipsa de informare a întregii populații.

37. Existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul de imagine. Depășirea limitei rezonabile a expunerii unor elemente ce țin de viața profesională și socială este evidentă.

În probațiune: înscrisuri, martori, precum și orice altă probă necesară soluționării cauzei.

În drept, art. 31 și urm. din Constituție, legea 544/2001, H.G. 585/2002, legea 182/2002, Codul Civil, precum și toate normele sus-invocate.

Solicităm judecarea acțiunii și în lipsa părților.

Cu stimă

Asociația Noul Club de Presă

prin avocat, Mihai Dinu din Baroul Bucuresti