Istoricul Dinu C. Giurescu, istoricul de artă Răzvan Theodorescu și filosoful Alexandru Surdu se numără printre candidații la cele patru posturi de vicepreședinți ai Academiei Române, a declarat, marți, pentru MEDIAFAX I
De asemenea, pe lista candidaților pentru un mandat de vicepreședinte al Academiei Române se află inginerul agrochimist Cristian Hera, istoricul Alexandru Vulpe, inginerul chimist Bogdan Simionescu și inginerul Dan Tufiș. Academicianul Cristian Hera ocupă și în prezent funcția de vicepreședinte al forului cultural și științific.
Totodată, pentru postul de secretar general al instituției s-au înscris fizicianul Emil Burzo, inginerul Dan Tufiș și Victor Voicu. Medicul farmacolog Victor Voicu a candidat și la funcția de președinte al Academiei Române, la alegerile care au avut loc pe 8 aprilie.
Pe 24 aprilie va avea loc o Adunare Generală la Academia Română pentru alegerea celor patru vicepreședinți și a secretarului general - membrii Biroului de prezidiu al instituției -, după ce, pe 8 aprilie, a fost ales în funcția de președinte al forului cultural și științific inginerul electronist și doctor inginer Ionel Valentin Vlad.
Potrivit Statutului Academiei Române, președintele Academiei, vicepreședinții și secretarul general sunt aleși de Adunarea Generală, pentru un mandat de patru ani, putând fi realeși o singură dată. Alegerea se face în condițiile cvorumului, cu obținerea a cel puțin două treimi din numărul voturilor membrilor prezenți. În al doilea tur de scrutin se decide, în condițiile cvorumului, cu majoritate simplă. Procedura de alegere se stabilește prin regulament. Alegerea președintelui Academiei Române are loc în prima decadă din luna aprilie, după 4 aprilie, Ziua Națională a Academiei Române.
Adunarea Generală este organul suprem de conducere al Academiei Române. Ea constituie un corp unic și este formată din membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare ai Academiei Române. Academia Română este cel mai înalt for științific și cultural al României, care reunește personalități marcante din țară și din străinătate, din toate domeniile științei, artei și literaturii.
Potrivit site-ului instituției, prin lege și statut, Academia Română poate avea un număr maxim de 181 de membri titulari și corespondenți și 135 de membri de onoare, din care cel mult 40 din țară. Numărul membrilor titulari nu poate depăși numărul membrilor corespondenți pe ansamblul Academiei Române.
În prezent, Academia are 77 de membri titulari, 80 de membri corespondenți (total 157), 86 de membri de onoare din străinătate și 31 de membri de onoare din țară (total 117), potrivit site-ului instituției.
