Deși reprezentații celor mai importante instituții publice implicate în organizarea procesului electoral, precum Curtea Constituțională, Autoritatea Electorală Permanentă sau Serviciul de Telecomunicații Speciale, dar și altele au refuzat pentru a patra zi consecutivă să se prezinte. Pe de altă parte, societatea civilă a răspuns solicitărilor, susținând demersul inițiat la nivelul forului legislativ, cetățenii având șansa să-și expună punctele de vedere.
Președintele comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii din Camera Deputaților, deputatul AUR Laura Gherasim, a atras atenția că refuzul instituțiilor statului nu face nimic altceva decât să lase o „rană instituțională” deschisă asupra poporului român, cel care a avut curajul să-și exercite drepturile constituționale de a vota liber.
„Cetățenii, pe de-o parte, și-au făcut datoria. Au mers la vot, nu le-a fost respectat votul. Le-a fost încălcat un drept fundamental, garantat de Constituție, dreptul de a fi ales și dreptul de a-și alege conducătorul.Opacizând și trimițând acest tip de răspuns care nu clarifică, care nu dă sentimentul de încredere în instituțiile statului că au lucrat corect, această opacizare a dialogului ne arată, de fapt, că instituțiile statului sunt cele care divizează societatea.
Criza apei potabile din Argeș scoate oamenii în stradă. Protest AUR față de Aquaterm și Primărie
Nu există, ca într-un stat democratic, să nu te prezinți în fața cetățenilor, mai ales când există această rană instituțională. E o rană pe care, dacă nu o vindeci, niciodată nu se închide”, a declarat deputatul AUR, Laura Gherasim.
Aceasta a precizat că parlamentarii au datoria să ceară clarificări instituțiilor statului privind cel mai grav derapaj de la valorile democratice din perioada postdecembristă, iar toți cei implicați în alegerile prezidențiale anulate trebuie să vină cu explicații în fața românilor.
„Obligația noastră, ca parlamentari, este să revenim cu aceste adrese, să clarificăm, să solicităm sprijinul tuturor avocaților, tuturor cetățenilor care să ne sprijină în acest demers public de aflare a adevărului anulării alegerilor prezidențiale din 2024.
Prezumția de nevinovăție trebuie să fie în mintea tuturor înainte de a face orice formă de demers instituțional.
Continuăm și mâine cu o altă zi de audieri. Vom invita toți candidații care au fost afectați de anularea alegerilor prezidențiale să se prezinte mâine și cât timp avem sprijinul românilor mergem înainte”, a afirmat președintele comisiei, Laura Gherasim.
Senatorul Nicolae Vlahu, președinte al comisiei pentru cercetarea abuzurilor de la Senat, a arătat că anularea alegerilor prezidențiale din 2024 nu a fost decisă de CSAT, ci exclusiv prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 32/2024, în timp ce în ședința CSAT au fost invocate doar „posibile riscuri”, fără probe concrete. Mai mult, CSAT nu a transmis CCR documente justificative.
„Anularea alegerilor prezidențiale nu s-a dispus printr-o hotărâre a CSAT. Actul în baza căruia s-au anulat alegerile prezidențiale din anul 2024 este Hotărârea Curții Constituționale numărul 32 din 2024.
În cadrul ședinței CSAT din data de 28 noiembrie 2024, reprezentații autorităților cu atribuții în domeniul apărării, a ordinii publice și a securității naționale au prezentat evaluări cu privire la, atenție, posibile riscuri la adresa securității naționale generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral.
În contextul anulării alegerilor prezidențiale din anul 2024, Consiliul Suprem de Apărare a țării nu a comunicat Curții Constituționale înscrisuri, date sau informații nici din oficiul și nici la cerere”, a spus senatorul AUR, Nicolae Vlahu.
Președintele comisiei a adăugat că „posibilele riscuri” invocate de CSAT nu denotă că ar fi și certitudini, ceea ce contrazice flagrant susținerilor celorlalte instituții ale statului care susțin că există probe indubitabile.
„Avem niște posibile riscuri, ceea ce nu denotă o certitudine, adică o probă clară, palpabilă, iar acele riscuri au fost demontate efectiv de instituția abilitată să controleze aceste atacuri cibernetice. Fiindcă avem aceste date oficiale din partea instituțiilor statului, contradictorii, însă, în baza cărora s-au anulat niște alegeri.
Este cel mai grav lucru ce se poate întâmpla într-o democrație să se anuleze votul. Dacă vrem să ne mai numim o societate democratică”, a declarat Nicolae Vlahu.
La rândul său, senatorul AUR Mircia Chelaru a formulat o analiză asupra contextului politic și instituțional generat de anularea alegerilor, vorbind despre deformarea adevărului, utilizarea informațiilor false în procesul decizional și responsabilitatea morală de a reconstrui realitatea factuală.
„Singura noastră misiune este să recompunem adevărul, să captăm sursele primare ale dezinformării, iar judecătorii care au constatat treaba asta să aibă puterea revizuirii propriilor decizii prin propria aplicare. Ceea ce nu e în doctrina noastră și nu avem asemenea precedente. Mi-aș dori să fie așa.
Există o voință politică ce a emis o hotărâre care a produs suspiciunea intervenției în sistemul nostru electoral a unor vectori antistatali. Nu există această probă până acum, ceea ce îl face ca pe domnul Nicușor Dan să morfolească (…) un narativ cât de cât salvator. (…) A fost o lovitură constituțională gravă, dată statului care s-a manifestat atât de debil, pentru că instituțiile care trebuia să apere adevărul, au fost pur și simplu capturate.
Singura noastră putere la ora actuală nu este aceea de a decide, ci aceea de a demasca. Dacă nu avem adevăr și dreptate, vom trăi pe mai departe într-o minciună”, a declarat senatorul AUR, Mircia Chelaru.
Reprezentantul Asociației Dreptei Credințe, Cornel Volintiru, a subliniat faptul că judecătorii Curții Constituționale sunt numiți la ordin politic, nefiind supuși unor controale pentru stabilirea nivelului de competență pentru a judeca sesizările ajunse pe masa CCR.
„Știm cu toții, judecătorii sunt numiți de partide politice și nu au fost supuși unei examinări, nu au fost supuși controlului asupra pregătirii lor profesionale.
În momentul în care pășești în această instituție și pronunți niște hotărâri, noi, poporul, trebuie să știm, domnule, ăla este competent, ăla este sănătos mintal, îndeplinește toate condițiile din toate punctele de vedere, are capacitate de muncă și așa mai departe.
Dar pur și simplu, pentru că a lipit niște afișe sau că a dat niște bani, a sponsorizat acolo partidul, ajunge să fie numit judecător”, a declarat Cornel Volintiru.
A patra zi de audieri confirmă un adevăr incomod: când instituțiile fug de dialog, responsabilitatea cade pe umerii celor care nu acceptă minciuna ca normalitate. Cetățenii cer explicații, probe și transparență. În schimb, primesc tăcere, eschivă și opacitate. Această ruptură dintre popor și stat nu este un accident, ci rezultatul direct al refuzului de a răspunde în fața celor pe care ar trebui să îi servească.
Audierile vor continua, iar presiunea publică nu va scădea. Pentru că adevărul nu poate fi îngropat prin absență, iar democrația nu poate supraviețui fără curaj, fără asumare și fără răspunsuri clare. România nu are nevoie de instituții care se ascund, ci de instituții care dau socoteală. Iar lupta pentru adevăr abia începe.
MATERIAL PUBLICITAR POLITIC PARTIDUL ALIANȚA PENTRU UNIREA ROMANILOR (AUR). Notificare privind transparența la https://www.realitatea.net/notificare-transparenta-publicitate-politica-2026
