Să afaceri în România este un sport extrem. Cele mai vulnerabile orașe din România pentru afaceri

Să faci afaceri în România este, în continuare, un adevărat "sport" extrem, spun economiștii de la  KeysFin. Trebuie să îți alegi cu mare atenție partenerii, să gândești business-ul pornind de la realități și nu de la promisiuni, indiferent de la cine vin.

Chiar dacă numărul insolvențelor este în scădere, blocajul financiar, cel mai mare pericol, este încă la un nivel ridicat. Statisticile KeysFin arată că nu există zonă în care flagelul insolvenței să nu lovească, însă există tendințe la nivel regional pe care este bine să le iei in calcul.

"Sunt încă domenii, precum retailul, construcțiile și agricultura, acolo unde plățile se fac cu întârzieri din cauza comportamentului unor firme care supraviețuiesc din rulajul financiar. În momentul în care o astfel de firmă se blochează, afectează întreg lanțul comercial", explică analiștii.

Cele mai multe cazuri de insolvență în primele patrul luni ale acestui an au fost semnalate în județele din Sud-Vest (24%) - unde principalele centre de afaceri sunt Craiova, Slatina, Vâlcea, Tg Jiu.

Următoarele zone cu număr mare de insolvențe în 2015 sunt zona Sud (16%) și Centru (15%). Orașele vizate: Brașov, Tg Mureș, Sibiu, Alba Iulia, dar și Argeș, Ploiești, Giurgiu, Târgoviște.

Zona București-Ilfov, în anii trecuți liderul afacerilor riscante, se află abia la 7%, față de 21% în 2014 respectiv 18% în 2013.

Numărul firmelor intrate în insolvență în primele patru luni ale anului 2015 a fost de numai 3833, față de 8889 în intervalul similar din 2014, respectiv 10.379 în 2013.

Ce a determinat această schimbare pe harta insolvențelor din România? Potrivit analiștilor de la KeysFin, avem de-a face cu o reașezare a afacerilor pe coordonate mult mai stabile.

"Cei șase ani de criză au adus schimbări semnificative în modul în care se face business în România. Mediul de afaceri s-a curățat în parte de firmele cu probleme (cele mai multe fiind înregistrate în București-Ilfov), grație și noului Cod al Insolvenței, care are prevederi menite să susțină derularea rapidă a procedurii falimentului și să prevină declararea insolvenței în orice condiții", afirmă analiștii de la KeysFin.

Un aport semnificativ, potrivit acestora, l-a avut și comportamentul băncilor, care au închis orice legătură de finanțare în raport cu firmele în insolvență. De asemenea, rolul mult mai puternic jucat de stat prin inspecțiile fiscale și scăderea perioadei de observație la maximum un an a determinat tot mai multe firme să caute soluții de restructurare în afara procedurii de insolvență.

Pe de altă parte, după anii boom-ului economic și perioada de criză, oamenii de afaceri au înțeles că să semnezi un contract cu ochii închiși, să tai o factură fără să știi cu cine ai de-a face, reprezintă o misiune sinucigașă.