Să faci afaceri în România este, în continuare, un adevărat "sport" extrem, spun economiștii de la KeysFin. Trebuie să îţi alegi cu mare atenţie partenerii, să gândeşti business-ul pornind de la realităţi şi nu de la promisiuni, indiferent de la cine vin.
Chiar dacă numărul insolvențelor este în scădere, blocajul financiar, cel mai mare pericol, este încă la un nivel ridicat. Statisticile KeysFin arată că nu există zonă în care flagelul insolvenţei să nu lovească, însă există tendinţe la nivel regional pe care este bine să le iei in calcul.
"Sunt încă domenii, precum retailul, construcţiile şi agricultura, acolo unde plăţile se fac cu întârzieri din cauza comportamentului unor firme care supravieţuiesc din rulajul financiar. În momentul în care o astfel de firmă se blochează, afectează întreg lanţul comercial", explică analiştii.
Cele mai multe cazuri de insolvenţă în primele patrul luni ale acestui an au fost semnalate în judeţele din Sud-Vest (24%) - unde principalele centre de afaceri sunt Craiova, Slatina, Vâlcea, Tg Jiu.
Următoarele zone cu număr mare de insolvențe în 2015 sunt zona Sud (16%) și Centru (15%). Orașele vizate: Brașov, Tg Mureș, Sibiu, Alba Iulia, dar și Argeș, Ploiești, Giurgiu, Târgoviște.
Zona Bucureşti-Ilfov, în anii trecuţi liderul afacerilor riscante, se află abia la 7%, faţă de 21% în 2014 respectiv 18% în 2013.
Numărul firmelor intrate în insolvenţă în primele patru luni ale anului 2015 a fost de numai 3833, faţă de 8889 în intervalul similar din 2014, respectiv 10.379 în 2013.
Ce a determinat această schimbare pe harta insolvenţelor din România? Potrivit analiştilor de la KeysFin, avem de-a face cu o reaşezare a afacerilor pe coordonate mult mai stabile.
"Cei şase ani de criză au adus schimbări semnificative în modul în care se face business în România. Mediul de afaceri s-a curăţat în parte de firmele cu probleme (cele mai multe fiind înregistrate în Bucureşti-Ilfov), graţie şi noului Cod al Insolvenţei, care are prevederi menite să susţină derularea rapidă a procedurii falimentului şi să prevină declararea insolvenţei în orice condiţii", afirmă analiştii de la KeysFin.
Un aport semnificativ, potrivit acestora, l-a avut şi comportamentul băncilor, care au închis orice legătură de finanţare în raport cu firmele în insolvenţă. De asemenea, rolul mult mai puternic jucat de stat prin inspecţiile fiscale şi scăderea perioadei de observaţie la maximum un an a determinat tot mai multe firme să caute soluţii de restructurare în afara procedurii de insolvenţă.
Pe de altă parte, după anii boom-ului economic şi perioada de criză, oamenii de afaceri au înţeles că să semnezi un contract cu ochii închişi, să tai o factură fără să ştii cu cine ai de-a face, reprezintă o misiune sinucigaşă.
