În a treia zi de Crăciun, pe 27 decembrie, credincioșii ortodocși și cei greco-catolici îl sărbătoresc pe Sfântul Ștefan, primul martir creștin condamnat la moarte de autoritățile iudaice din Ierusalim. În legătură cu această sărbătoare, sunt păstrate o serie de tradiții, obiceiuri și superstiții.
Sfântul Ștefan era tânăr, frumos, cu un suflet deosebit, profund, bun orator și un remarcabil psiholog, Sfântul Ștefan era înzestrat cu un sentiment religios excepțional de cald și de puternic. Rar puteai întâlni un suflet atât de delicat pentru un om cu o personalitate atât de puternică. Consecvent, ceea ce rostea prin cuvânt îndeplinea prin faptă. Datorită credinței sale, Sfântul a putut săvârși minuni și semne mari.
Sfântul Ștefan a predicat învățăturile lui Iisus și a atras atenția fariseilor, fiind condamnat la moarte, prin uciderea cu pietre, de autoritățile iudaice din Ierusalim. Sfântul Ștefan a fost astfel primul martir creștin. În fața Sinedriului, și-a manifestat credința prin rugăciune, căci și sub loviturile primite el se ruga „Doamne Iisuse primește duhul meu: și, îngenunchind, a strigat cu glas mare: Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta!” (Faptele Apostolilor VII, 59-60).
Împotriva acuzațiilor de blasfemie la adresa lui Moise și a lui Dumnezeu, Sfântul Ștefan s-a apărat printr-un lung discurs la adresa celor care îi doreau moartea. „Cum au fost părinții voștri așa sunteți și voi! Pe care dintre prooroci nu i-au prigonit părinții voștri? Și au ucis pe cei care au vestit mai dinainte sosirea Celui Drept ai Cărui vânzători și ucigași v-ați făcut voi acum. Voi care ați primit Legea întru rânduieli de la îngeri și n-ați păzit-o!” (Faptele Apostolilor VII, 51-53).
Originea numelui și semnificații
Numele Ștefan vine de la grecescul Stephanos care înseamnă „coroana”, „ghirlanda” sau „cununa” cu care erau încununați învingătorii. În țara noastră, cele mai populare forme sunt Ștefan și Ștefan(i)a, diminutivate mai ales Fane, Fănel, Fănica, Făniță, Fana, iar uneori, sub influență străină, Fanny. Totodată se folosesc și diminutivele Ștefanel, Ștefăniță, sau Ștef(i). Recent, a apărut și forma feminină Ștefanela, ce pare să fi prins mai bine decât vechea Ștefanida (numele unei mucenițe trecute în calendar).
Numele Sfântului Arhidiacon Ștefan este purtat de peste 400.000 de români, dintre care aproximativ 300.000 sunt bărbați și peste 100.000 sunt femei, potrivit statisticilor Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din Ministerul Afacerilor Interne.
Dintre bărbații sărbătoriți pe 27 decembrie, peste 280.000 poartă numele Ștefan, aproximativ 18.000 se numesc Istvan și peste 8.000 au fost botezați Fănel. De asemenea, își vor serba onomastica peste 3.000 de bărbați care se numesc Ștefănel, circa 1.000 care au numele Ștefănuț și peste 500 al căror nume este Fane. De asemenea, cele mai multe femei sărbătorite poartă numele Ștefania, respectiv peste 90.000, alte aproximativ 20.000 se numesc Ștefana, circa 9.000 au fost botezate Fănica, peste 1.000 Fănuța și peste 300 Fana.
Tradiții, obiceiuri și superstiții
De această zi sunt legate o serie de tradiții, obiceiuri și superstiții: creștinii care se confruntă cu probleme de sănătate sau se judecă de multă vreme cu persoane foarte orgolioase, este bine să aducă în casa lor o icoană cu Sfântul Ștefan, sfințită în această zi, sau este bine să evităm deplasările în zone montane și în locuri izolate, care ne pun viața în primejdie.
Se fac pomeniri pentru sufletele celor care au murit în împrejurări dramatice, iar pachetele cu mâncare se împart și persoanelor tinere, care poartă numele primului mucenic Ștefan.
În unele zone din Muntenia se prepară „Pâinicile lui Ștefan”. Dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac, unse cu miere, se fac pâinici în forme rotunde. Aceste dulciuri, care amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfântul Ștefan, se sfințesc la biserică în ziua praznicului și se împart copiilor săraci.
Tot de Sfântul Ștefan, se prepară și se împart mucenici cu miere și nucă, care amintesc de moartea lui mucenicească.
Pentru sporul casei și pentru sănătatea rudelor cu probleme mari de sănătate, trebuie să-l cinstim pe Sfântul Ștefan prin fapte bune, iar reconcilierile sunt binevenite în această zi.
În ziua praznicului, este bine să evităm deplasările în zone montane și în locuri izolate, care ne pun viața în pericol.
