Scriitorul Andrei Pleșu aduce mai multe argumente pentru păstrarea în programa școlară a orelor de religie, cu condiția ca educația religioasă să nu fie făcută într-un mod neadecvat și agresiv, care ar putea să să aibă "efecte chiar mai rele" decît lipsa totală a oricărei instrucții religioase.
Printre argumentele aduse de Andrei Pleșu se numără apartenența religiei la bagajul cultural general, precum și necesitatea de a-ți cunoaște propria tradiție, o tradiție care nu poate fi aruncată la coș peste noapte.
"A evacua religia din sfera culturii e, oricum, ilustrarea unei ignoranțe cronice cu privire la istoria artei, a literaturii, a învățămîntului universitar, a identității spirituale europene și planetare. Ideea că studiul religiei produce bigoți, că e vetust, că lezează autonomia statului laic vine, mai mult sau mai puțin conștient, în continuarea propagandei ateiste, a retoricii – cu adevărat vetuste – pentru care religia e „opiumul popoarelor", scrie Andrei Pleșu într-un editoria postat pe site-ul Adevarul.ro.
Dacă tot ce e tradiție e „vetust", atunci n-avem decît să ne naștem din nou, spălați pe creiere, voioși să „sheruim" un confortabil statut de ființe virtuale, mai spune Pleșu.
Andrei Pleșu trece în revistă și problemele legate de orele de religie din școlile românești: maniera în care se face predarea, precum și ipocrizia unor înalte fețe bisericești.
"Trebuie să recunoaștem că opozanții orelor de religie din școli au ce au mai ales cu religia autohtonă. Dacă s-ar introduce cursuri de mitologie greacă, sau de filozofie buddhistă, cei „ofensați" ar fi mult mai puțini. Or, normal este ca orice comunitate să aibă cultura propriei ei confesiuni. Să trăiești într-un spațiu creștin și să n-ai habar ce este Eucharistia, ce sunt „tainele", ce înseamnă Crăciunul, ce se întîmplă în timpul liturghiei, ce rost are icoana și ce deosebiri sunt între catolici, ortodocși și protestanți e o formă de incultură fudulă. Nu strică nimănui să știe mai mult decît știe și să priceapă universul simbolic și ritual al bunicilor săi", scrie autorul unor cărți ca "Despre îngeri" sau "Parabolele lui Iisus".
Problemele apar însă legat e modalitatea în care se face predarea religiei în România. "Am auzit lucruri smintitoare despre preoți care promiteau iadul copiilor nepostitori sau celor care merg la film duminica", arata Pleșu.
"O problemă există, totuși. Nu e de loc indiferent cine își asumă funcția pedagogică în programa școlară. O oră de religie prost făcută, o oră de religie debitată convențional, într-o atmosferă de evlavie formală, o oră de religie predată de profesori slab pregătiți, care nu fac nici o diferență între ora de religie de la școală și predica duminicală de la biserică – e un „experiment" ratat, care poate avea efecte mai rele decît chiar lipsa totală a oricărei instrucții religioase. Am auzit lucruri smintitoare despre preoți care promiteau iadul copiilor nepostitori sau celor care merg la film duminica(...) Să nu ne speriem de pomană: nu religia ne va strica tineretul, ci lipsa manualelor de calitate, incultura veselă, standardizarea vieții interioare, lipsa măsurii, a discernămîntului, a respectului pentru valori și pentru beneficiile singurătății bine folosite". Textul integral AICI
