Vinetele sunt legume ce fac parte din familia solanaceelor (solanum melongena), alături de roșii, ardei și cartofi. Sunt foarte multe soiuri de vinete. Cele mai răspândite sunt cele de culoare mov închis. Mai există și soiuri albe, mov deschis sau cu dungi albe și mov.
Se consideră că vinetele sunt originare din India, unde au crescut ca plante sălbatice. Au fost cultivate în sudul și estul Asiei încă din preistorie. Mai târziu, romanii și grecii au început să cultive vinetele, după ce negustorii arabi au răspândit cunoștințele despre această plantă în toate zonele adiacente Mării Mediteraneene. În Europa au devenit foarte populare în timpul Evului Mediu, fiind aduse prima dată de către maurii din Africa de Sud.
Timp de sute de ani oamenii nu au mâncat vinete deoarece erau convinși că aduc nebunia, lepra și cancerul. Leguma și-a recuperat treptat din prestigiu, recucerindu-i pe oameni ca plantă decorativă înainte de a le ajunge, din nou, în farfurie, unde a și rămas, începând cu secolul al XVIII-lea.
Vinetele sunt niște legume foarte versatile. Pot fi gătite în multe feluri: fierte, prăjite sau coapte, fiind bază pentru foarte multe mâncăruri.
Vânăta sau pătlăgeaua vânătă este un adevărat izvor de vitamine și minerale pentru organismul uman. Conține 93% apă, fibre, mangan, molibden, potasiu, acid folic, vitamina K, cupru, vitamina B6, triptofan, vitamina C; magneziu, vitamina B3. În afară de faptul că au în compoziție vitamine și minerale esențiale organismului uman, vinetele mai conțin și fitonutrienți importanți cu efect antioxidant. Printre aceștia se numără compușii fenolici, precum acidul clorogenic și cafeic sau flavonoizii, precum nasuninul.
