Prefectura Prahova a informat, marți, în urma prezentării rapoartelor specialiștilor, că surparea străzii 23 August din orașul Slănic poate fi cauzată de un fenomen natural de sufoziune mecanică ce a afectat depozitele nisipoase.
Conform datelor comunicate de Prefectură, prefectul Emil Drăgănescu a convocat Comitetul Județean pentru Situații de Urgență pentru a lua măsurile necesare în urma analizării rapoartelor primite de la experții Universității Tehnice de Construcții București, Institutului Geologic al României, Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă "URBAN-INCERC", precum și experților în construcții clasa A1.
"Având în vedere multitudinea de posibile surse de proveniență a apei din groapa de sufoziune, s-au supus investigării și următoarele trei posibile teorii: a) probabilitate extrem de redusă ca apa să fie apă uzată care provine din apă de canalizare ce ar fi putut fi avariată; b) probabilitate extrem de redusă a teoriei conform căreia apa sărată să fi afectat zona investigată; c) probabilitate crescută ca apa să fie provenită din cursuri de apă subterană și din albia subterană a pârâului Gorgan în situația în care zona favorizează acumularea de apă atât pe suprafață, cât și subteran, fiind poziționată pe un con de dejectie pleistocen superior, zona aflându-se se de asemenea la confluența unor ape subterane și de suprafață cu caracter temporar", arată sursa citată.
În aceste condiții, s-a apreciat că la originea surpării poate fi un fenomen natural de sufoziune mecanică.
"Astfel, date fiind cele anterior prezentate concluzionăm că: surparea pare fi cauzată de un fenomen natural de sufoziune mecanică ce a afectat depozitele nisipoase din acest areal, iar momentul în care s-a produs surparea este asociat cedării stratului impermeabil de argilă care a antrenat și pătura de sol de deasupra, dar și structura de asfalt a străzii; apariția acestui con de surpare nu este legată de o posibilă dizolvare treptată a părții superioare a lentilei de sare care forma zăcământul de sare de la Slănic, respectiv de posibile tasări datorate acestui fenomen de solubilizare, însă această posibilitate nu trebuie exclusă pe termen mediu sau lung în orașul Slănic", se mai menționează în informarea Prefecturii.
Totodată, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului exclude o cauză seismică pentru surparea din Slănic, iar în urma măsurătorilor seismice efectuate cu stații portabile, nu s-au înregistrat microseisme datorate activităților naturale asociate acestui fenomen.