CCR, verdict halucinant. Undă verde pentru dezincriminarea faptelor de corupție

Curtea Constituțională (CCR) a respins miercuri, cu o majoritate de 5 la 4, sesizarea opoziției privind legea 78/2000, în sensul dezincriminării faptelor de corupție în cazul în care acestea sunt săvârșite în scopul obținerii pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase, precum și în cazul în care sunt săvârșite în scopul obținerii pentru sine de alte foloase decât cele materiale, au declarat surse din cadrul Curții pentru G4Media.ro.

Pe 2 mai, grupurile deputaților PNL și USR au depus o sesizare la CCR cu privire la modificarea Legii 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.

Partidele de Opoziție motivează, în obiecția de neconstituționalitate cu privire la modificarea art. 12 din Legea nr. 78/2000, că actul normativ încalcă Legea fundamentală, prin prevederile care dezincriminează „faptele prevăzute în cuprinsul lit. a) și b) ale art. 12 în cazul în care faptele sunt săvârșite în scopul obținerii pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase, precum și în cazul în care faptele sunt săvârșite în scopul obținerii pentru sine de alte foloase decât cele materiale".

„Constatăm că, în procedura de reexaminare a Legii pentru modificarea și completarea art. 12 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție (PLx nr.340/2018), ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.584/25.09.2018, Parlamentul României a ignorat considerente cu caracter general din decizia precitată, fapt care afectează, din perspectivă constituțională, conținutul articolului unic în forma adoptată după reexaminare", arată sesizarea PNL și USR transmisă, MEDIAFAX, printr-un comunicat de presă.

CCR a reținut într-o decizie anterioară că textul de lege în vigoare respectă obligațiile internaționale asumate de statul român, iar reducerea sferei sale de efect „ar echivala, astfel cum s-a arătat, cu acceptarea și tolerarea unor acte de corupție, ceea ce intră, în mod fundamental, în coliziune cu obligațiile internaționale asumate de statul român„.

„Prin urmare, din cele de mai sus, rezultă că marja de apreciere a legiuitorului este una redusă atunci când în discuție sunt infracțiunile de corupție sau asimilate acestora, astfel încât controlul Curții Constituționale este unul strict", arată decizia CCR invocată în obiecția de neconstituționalitate a partidelor de Opoziție.

Opoziția susține că legile trebuie să fie „clare, predictibile și lipsite de echivoc - dispune art. 36 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative - pentru a satisface cerința referitoare la calitatea actului normativ, parte esențială a principiului securității juridice consacrat pe cale jurisprudențială".

Decizia de neconstituționalitate emisă de CCR prevede că legea „limitează sfera de acțiune a normei de incriminare, ceea ce are drept efect acceptarea ideii ca un act de corupție să nu fie sancționat penal".

Judecătorii Curții argumentează în decizia invocată de Opoziție că „legiuitorul nu are competența de a limita sfera de cuprindere a infracțiunii analizate doar în funcție de natura materială a folosului obținut, în condițiile în care intensitatea lezării relațiilor sociale ocrotite este aceeași, indiferent că folosul obținut este unul patrimonial sau nepatrimonial".

Sesizarea mai arată că infracțiunea descrisă la art.12 din Legea nr.78/2000, forma în vigoare, se săvârșește în patru modalități alternative, „atașate scopului constând în «obținerea, direct sau indirect, a anumitor foloase necuvenite»: 1) operațiuni financiare săvârșite ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană; 2) încheierea unor tranzacții financiare utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale; 3) folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității; 4) permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații ce nu sunt destinate publicității".

Actul normativ a fost adoptat de Camera Deputaților în ședința din 16 aprilie 2019, în calitatea de cameră decizională.

În Legea pentru modificarea articolului 12 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție se introduce un nou alineat cu următorul cuprins: „(2) În sensul prezentei legi, operațiunile financiare constau în operațiuni care antrenează circulația de capital, operațiuni de bancă, de schimb valutar sau de credit, operațiuni de plasament, în burse, în asigurări, în plasament mutual ori privitor la conturile bancare și cele asimilate acestora, tranzacții comerciale interne și internaționale. Pentru a fi efectuate ca acte de comerț, operațiunile financiare trebuie să constituie o acțiune de intermediere în circulația bunurilor făcută în mod organizat și sistematic, în scopul obținerii de profit".

Pe 25 septembrie CCR a admis sesizarea președintelui Klaus Iohannis cu privire la modificările aduse Legii privind prevenirea faptelor de corupție.