Decizia de refuz a accesului la informațiile clasificate trebuie să aparțină întotdeauna unui judecător, a hotărât, joi, Curtea Constituțională a României (CCR).
Curtea a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.352 alin.(11) și alin.(12) din Codul de procedură penală, ridicată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție.
Alineatul (11) prevede că "în cazul în care informațiile clasificate cuprinse în dosar sunt esențiale pentru soluționarea cauzei, instanța solicită, de urgență, după caz, declasificarea totală, declasificarea parțială sau trecerea într-un alt grad de clasificare și permiterea accesului la acestea de către apărătorul inculpatului", iar alineatul (12) stabilește că "dacă autoritatea emitentă nu declasifică total sau parțial ori nu permite accesul la informațiile clasificate apărătorului inculpatului, acestea pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză".
În urma deliberărilor, CCR, cu majoritate de voturi, admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma "instanța solicită", cu raportare la sintagma "permiterea accesului la cele clasificate de către apărătorul inculpatului" din cuprinsul dispozițiilor art.352 alin.(11) , este neconstituțională, la fel ca și sintagma "autoritatea emitentă" din cuprinsul dispozițiilor art.352 alin.(12).
"În motivarea soluției pronunțate, Curtea a reținut că soluția legislativă criticată condiționează folosirea informațiilor clasificate, calificate de judecător ca fiind esențiale pentru soluționarea procesului penal și cu privire la care apreciază incidența dreptului de informare a inculpatului, deci pe care judecătorul le califică drept probe în dosarul cauzei, de permisiunea autorității publice care a clasificat informația (autoritatea emitentă) de a acorda accesul la aceste informații", se arată în comunicat.
Conform aceleiași surse, protecția informațiilor clasificate nu poate avea caracter prioritar față de dreptul la informare al acuzatului și față de garanțiile dreptului la un proces echitabil pentru toate părțile din procesul penal, decât în condiții expres și limitativ prevăzute de lege.
"Restrângerea dreptului la informare poate avea loc doar atunci când are la bază un scop real și justificat de protecția unui interes legitim privind drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor sau siguranța națională, iar decizia de refuz a accesului la informațiile clasificate trebuie să aparțină întotdeauna unui judecător", precizează CCR.
Curtea a constatat că dispozițiile art.352 alin.(11) și (12) din Codul de procedură penală, în redactarea actuală, contravin dreptului la un proces echitabil, precum și principiului unicității, imparțialității și al egalității justiției pentru toți, prevăzute de Constituție.
Decizia CCR este definitivă și general obligatorie, urmând să fie comunicată Parlamentului, Guvernului și instanței care a formulat sesizarea, respectiv respectiv Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală.
