CCR dezbate azi Legea administrației publice locale

CCR dezbate azi Legea administrației publice locale
Curtea Constituțională a României (CCR) discută miercuri sesizarea președintelui Klaus Iohannis privind Legea administrației publice locale și Statutul aleșilor locali.
Președintele Klaus Iohannis a trimis luna trecută la CCR o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale 215/2001 și a Legii 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, motivând că se încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5), art. 121 alin. (1) și (2) și art. 122 alin. (2) din Constituție.
Unul dintre articolele contestate privește validarea consilierilor. Articolul II pct. 5 din legea supusă controlului de constituționalitate modifică articolul 10 din Legea 393/2004, potrivit căruia: "la prima ședință a consiliului local sau județean, indiferent de tipul acesteia, președintele de ședință ia act de această împrejurare, care se consemnează în procesul-verbal, după care primarul, respectiv președintele consiliului județean, înaintează instanței competente solicitarea pentru validarea altui consilier", potrivit Agerpres.
În forma actuală a Legii 393/2004, consiliul local, respectiv consiliul județean, la propunerea președintelui de ședință, respectiv a președintelui consiliului județean, adoptă o hotărâre prin care se ia act de demisia consilierului și declară locul respectiv vacant. Spre deosebire de aceste dispoziții, în noua redactare se prevede că, deși președintele de ședință ia act de demisia consilierului local, primarul - autoritate executivă - înaintează instanței competente solicitarea pentru validarea altui consilier local.
În sesizare se arată că, potrivit art. 121 alin. (1) și (2) din Constituție, autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune și orașe sunt consiliile locale alese și primarii aleși.
Cele două autorități au însă un rol diferit. Astfel, în vreme ce primarul este o autoritate executivă, consiliul local este o autoritate deliberativă, ambele funcționând ca autorități administrative autonome, distincte, motiv pentru care aspectele ce țin de structura și componența consiliului local - inclusiv procedura pentru sesizarea instanței cu privire la validarea unui consilier - nu pot fi lăsate exclusiv la aprecierea primarului, susține Președinția.
''Din această perspectivă, considerăm că atribuția primarului de a sesiza instanța pentru validarea unui alt consilier, prevăzută la art. II pct. 5 al legii criticate, încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) raportat la art. 121 alin. (1) și (2) din Constituție'', precizează șeful statului.
Conform sursei citate, sintagma "înaintează instanței competente solicitarea pentru validarea altui consilier" este imprecisă, neclară, de natură să genereze impredictibilitate în aplicarea legii.
''Din formularea acestui text de lege nu rezultă cu claritate care sunt criteriile pentru stabilirea consilierului a cărui validare este solicitată, existând riscul de a fi afectată reprezentarea proporțională în consiliul local/județean rezultată din alegeri, întrucât nu este clar dacă noul consilier a cărui validare se solicită este primul supleant din aceeași formațiune politică care a deținut mandatul rămas vacant sau o altă persoană de pe lista de supleanți, desemnată în mod discreționar de primar'', menționează președintele în cererea transmisă CCR.
La art. II pct. 6 al legii deduse controlului se prevede că art. 12 din Legea 393/2004 se abrogă, acesta reglementând procedura potrivit căreia consiliul local sau consiliul județean, după caz, ia act de situația de încetare înainte de termen a mandatului consilierilor locali sau a consilierilor județeni și declară vacant/e mandatul/mandatele respectivului/respectivilor consilier/consilieri.
În sesizare se arată că același articol reglementează și procedura potrivit căreia prefectul ia act de pierderea calității de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărei listă a fost ales un consilier local sau județean și declară vacant mandatul consilierului în cauză - pentru situația de încetare înainte de termen a mandatului consilierilor locali sau județeni, prevăzută la art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004.
"Coroborând această intervenție legislativă, de abrogare, cu celelalte modificări operate la art. II pct. 3 - 5, rezultă că prin legea dedusă controlului de constituționalitate s-a eliminat instituția juridică a declarării vacanței mandatului de consilier local/județean ca urmare a constatării unui caz de încetare înainte de termen a respectivului mandat, respectiv procedura de validare a unui nou consilier local/județean în locul celui căruia i-a încetat mandatul. Prin urmare, din analiza sistematică a modificărilor operate de legiuitor la art. II pct. 3-5 și art. II pct. 6 rezultă că în toate cazurile de încetare înainte de termen a calității de consilier local/județean prevăzute la art. 9 alin. (2) din Legea nr. 393/2004, cu excepția demisiei, cazul de încetare de drept a calității de consilier local/județean se constată de judecătoria, respectiv tribunalul în raza căruia se află unitatea administrativ-teritorială, la sesizarea primarului ori, după caz, a președintelui consiliului județean sau a oricărui consilier", consideră președintele.
Șeful statului atrage atenția că, din acest motiv, prin eliminarea etapei constatării vacanței mandatului și a validării noului consilier legea criticată consacră un vid legislativ.
"Se creează un vid legislativ cu privire la mandatul de președinte al consiliului județean, autoritate executivă la nivel județean, de natură să încalce dispozițiile art. 1 alin. (5) prin raportare la art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție", se precizează în sesizare.
Totodată, potrivit președintelui, legea încalcă art. 1 alin. (5) din Constituție. "Unele dintre dispozițiile legii deduse controlului de constituționalitate nu respectă exigențele impuse de art. 1 alin. (5) din Constituție în dimensiunea sa referitoare la calitatea legii, așa cum a fost dezvoltată în jurisprudența Curții Constituționale", susține Iohannis.
Potrivit Administrației Prezidențiale, la art. I pct. 2 din lege se definește "calculul cvorumului". "Prevederile (...) sunt neclare întrucât definiția are în vedere stabilirea, iar nu calculul cvorumului", spune șeful statului.
De asemenea, conform art. I pct. 4 și pct. 10 al legii criticate, atât constituirea consiliului local, cât și a consiliului județean se realizează în termen de 30 de zile de la data alegerilor locale. Totodată, termenul de validare a mandatelor consilierilor locali și județeni este de 10 zile de la data alegerilor. "În vederea respectării termenelor stabilite de legiuitor pentru constituirea consiliilor locale/județene, era necesară corelarea acestor dispoziții și introducerea unui termen de soluționare a apelului de către instanța competentă", se menționează în sesizare.
Președinția mai susține că art. II pct. 1 al legii supuse controlului de constituționalitate stabilește că "validarea mandatului de consilier local și de primar se face de judecătoria în raza căreia se află unitatea administrativ teritorială". "În ceea ce privește materia validării mandatului primarului, soluția legislativă nou-introdusă nu se corelează cu dispoziții cuprinse în alte acte normative, în ceea ce privește termenele", adaugă Iohannis.
Totodată, art. II pct. 3 prevede: "Încetarea de drept a mandatului de consilier se constantă de către judecătoria, respectiv tribunalul în raza căruia se află unitatea administrativ-teritorială, la sesizarea primarului, ori, după caz, a președintelui consiliului județean sau a oricărui consilier. Hotărârea primei instanțe este definitivă, general obligatorie, executorie și se comunică părților și prefectului".
"Se elimină posibilitatea partidului politic sau a organizației cetățenilor aparținând minorităților naționale pe a cărui/cărei listă a fost ales consilierul în cauză de a solicita încetarea de drept a mandatului respectivului ales local în situația pierderii de către acesta a calității de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărui/cărei listă a fost ales", atrage atenția șeful statului.
Președintele mai susține că la art. II pct. 8 legea supusă controlului de constituționalitate modifică art. 16 din Legea 393/2004. "Textul este neclar, imprecis, încălcând art. 8 alin. (4) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă", se mai arată în sesizare.
Iohannis critică și art. II pct. 10, care arată că "viceprimarii, președinții de consilii județene și vicepreședinții consiliilor județene sunt în același timp și consilieri". "Se creează un paralelism legislativ întrucât există dispoziții legale prin care se prevede expres sau din care rezultă în mod evident faptul că viceprimarii, președinții de consilii județene și vicepreședinții consiliilor județene își păstrează statutul de consilieri locali, respectiv județeni, dar exercită mandate distincte, cu atribuții diferite", se menționează în sesizarea către CCR.
Și art. II pct. 13 din lege este contestat de șeful statului. În acesta se spune: "consilierii județeni și consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea și adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii și nu vor fi luați în calcul la stabilirea majorității necesare adoptării hotărârii". "Textul este neclar și denotă o confuzie între două instituții juridice diferite", indică sursa citată.
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News


























