CCR a decis: radarele nu trebuie să fie vizibile pentru șoferi

Curtea Constituțională a României (CCR) a admis parțial, marți, sesizarea președintelui Klaus Iohannis pe legea privind presemnalizarea prin panouri a mașinilor de poliție cu radar, șeful statului considerând, printre altele, că prevederile nu au rolul de a duce la îmbunătățirea siguranței rutiere.

În sesizarea către CCR, șeful statului a invocat neclaritatea textelor cu privire la presemnalizarea mașinilor de poliție.

"Considerăm că această soluție legislativă se îndepărtează de la scopul instituirii normei, respectiv acela de a conduce la îmbunătățirea siguranței rutiere. (...) Apreciem că activitățile poliției rutiere de aplicare a legii privind respectarea vitezei legale de circulație nu trebuie să se rezume la acțiuni vizibile și presemnalizate, în caz contrar aceasta urmând a se afla în imposibilitatea de a-și îndeplini obligațiile și atribuțiile prevăzute de lege", spune Iohannis.

El subliniază că norma potrivit căreia procesul verbal de constatare a contravențiilor este lipsit de nulitate, iar polițistul este sancționat dacă radarul nu este presemnalizat corespunzător este lipsită de previzibilitate, întrucât poliția rutieră are, potrivit legii, numai obligația de a solicita instalarea de panouri, iar sancționarea polițistului este relaționată de un aspect ce nu are legătură cu atribuțiile sau conduita acestuia.

Președintele Iohannis precizează că actul normativ adaugă noi cazuri de nulitate a procesului verbal de constatare a contravenției, distinct de cele prevăzute de cadrul general în materie, potrivit Agerpres.

Șeful statului spune că prevederea conform căreia "constatarea contravențiilor cu privire la faptele care încalcă dispozițiile privind limitele de viteză se face numai cu ajutorul mijloacelor tehnice omologate și verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul verbal de constatare a contravenției", constituie un paralelism legislativ, având în vedere că toate cazurile de sancționare a contravențiilor săvârșite prin depășirea limitelor de viteză prevăd că depășirea limitelor de viteză este "constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic". În acest context, el arată că aceste dispoziții încalcă standardele de claritate și predictibilitate a legii, ce reprezintă o cerință de rang constituțional.

De asemenea, președintele consideră că prevederile referitoare la posibilitatea achitării a jumătate din minimul amenzii în cel mult două zile lucrătoare încalcă dispozițiile referitoare la standardele de claritate și predictibilitate a legii, în contextul în care a intrat în vigoare legea care stabilește acest termen la 15 zile.

El susține că legea nu este clară cu privire la destinația sumelor încasate din amenzile privind circulația pe drumurile publice, neindicând dacă este vorba despre bugetul local al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale în care domiciliază contravenientul ori despre cel al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale în care a fost aplicată sancțiunea contravențională.

Președintele Iohannis critică și prevederea potrivit căreia "agentul constatator eliberează contravenientului chitanța reprezentând contravaloarea amenzii, în care se menționează data, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită, actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, numele, prenumele și semnătura agentului constatator, nemaifiind necesară încheierea procesului verbal de constatare a contravenției dacă nu se dispune și o sancțiune contravențională complementară", susținând, între altele, că aceasta contravine legislației în vigoare.

El atrage atenția că legea supusă controlului de constituționalitate nu conține dispoziții referitoare la intrarea sa în vigoare la o dată ulterioară publicării sale și, ca o consecință, conducătorii auto ar putea înțelege că pe segmentele de drum fără panouri de avertisment pot depăși viteza legală fără a fi sancționați.