Pe ordinea de zi a plenului CCR se află obiecţia de neconstituţionalitate a legii pentru modificarea şi completarea Legii 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, obiecţie formulată de un număr de 51 deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal şi Uniunii Salvaţi România.
Pe 9 mai, Camera Deputaţilor a adoptat proiectul pentru modificarea şi completarea Legii 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
Sesizarea de neconstituţionalitate a proiectul de lege de modificare a Legii executării pedepselor, semnată de 27 de deputaţi USR şi 24 de la PNL care au invocat faptul că nu a fost respectat principiul bicameralismului şi că reprezintă o graţiere mascată. Sesizarea a fost depusă pe 16 mai.
Semnatarii sesizării susţin că principiul bicameralismului a fost încălcat pentru că proiectul a fost substanţial modificat faţă de forma primită de la Senat, prin adoptarea a 43 de amendamente.
"Prin modificarea Legii executării pedepselor, deţinuţii vor primi un beneficiu de şase zile care se vor considera executate la o perioadă de 30 de zile petrecute în condiţii de detenţie improprii. USR a susţinut varianta beneficiului de trei zile acordate la 30 de zile în condiţii improprii, deoarece perioada de şase zile este mult prea mare", preciza la acea dată USR. Uniunea considera că este "excesivă" creşterea beneficiului în zile considerate executate, de la 20% la 25% pentru munca remunerată, de la 25% la 33% pentru munca neremunerată şi de la 33% la 50% pentru munca pe timp de noapte.
Potrivit sesizării PNL și USR, proiectul ar încălca principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii întrucât este instituită posibilitatea cumpărării de zile de pedeapsă, fapt ce avantajează deţinuţii mai înstăriţi.
Un amendament depus de deputatul UDMR Marton Arpad prevede posibilitatea "cumpărării" de zile libere în plus, prin renunţarea la remuneraţie. Astfel, în forma actuală a legii, un deţinut care desfăşoară muncă remunerată primeşte 40% din venit, iar 60% va merge către penitenciar. Potrivit amendamentului, dacă deţinutul renunţă la 40% din remuneraţie, respectiv cota care îi revine potrivit legii, poate fi încadrat la capitolul "muncă neremunerată", unde sporul de zile considerate executate pentru zilele muncite este mai mare.
În termen de două luni de la publicarea legii în Monitorul Oficial, penitenciarele vor trebui clasificate în funcţie de condiţiile de detenţie, iar în termen de patru luni de la publicare va trebui făcut istoricul fiecărui deţinut şi a condiţiilor în care a fost închis, pentru a se putea calcula zilele care vor fi reduse din pedeapsă.
