Curtea Constituțională a României dezbate miercuri o obiecție de neconstituționalitate cu privire la proiectul de modificare a Legii executării pedepselor, caracterizată de opozia parlamentară drept o "grațiere mascată".
Pe ordinea de zi a plenului CCR se află obiecția de neconstituționalitate a legii pentru modificarea și completarea Legii 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, obiecție formulată de un număr de 51 deputați aparținând grupurilor parlamentare ale Partidului Național Liberal și Uniunii Salvați România.
Pe 9 mai, Camera Deputaților a adoptat proiectul pentru modificarea și completarea Legii 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
Sesizarea de neconstituționalitate a proiectul de lege de modificare a Legii executării pedepselor, semnată de 27 de deputați USR și 24 de la PNL care au invocat faptul că nu a fost respectat principiul bicameralismului și că reprezintă o grațiere mascată. Sesizarea a fost depusă pe 16 mai.
Semnatarii sesizării susțin că principiul bicameralismului a fost încălcat pentru că proiectul a fost substanțial modificat față de forma primită de la Senat, prin adoptarea a 43 de amendamente.
"Prin modificarea Legii executării pedepselor, deținuții vor primi un beneficiu de șase zile care se vor considera executate la o perioadă de 30 de zile petrecute în condiții de detenție improprii. USR a susținut varianta beneficiului de trei zile acordate la 30 de zile în condiții improprii, deoarece perioada de șase zile este mult prea mare", preciza la acea dată USR. Uniunea considera că este "excesivă" creșterea beneficiului în zile considerate executate, de la 20% la 25% pentru munca remunerată, de la 25% la 33% pentru munca neremunerată și de la 33% la 50% pentru munca pe timp de noapte.
Potrivit sesizării PNL și USR, proiectul ar încălca principiul egalității cetățenilor în fața legii întrucât este instituită posibilitatea cumpărării de zile de pedeapsă, fapt ce avantajează deținuții mai înstăriți.
Un amendament depus de deputatul UDMR Marton Arpad prevede posibilitatea "cumpărării" de zile libere în plus, prin renunțarea la remunerație. Astfel, în forma actuală a legii, un deținut care desfășoară muncă remunerată primește 40% din venit, iar 60% va merge către penitenciar. Potrivit amendamentului, dacă deținutul renunță la 40% din remunerație, respectiv cota care îi revine potrivit legii, poate fi încadrat la capitolul "muncă neremunerată", unde sporul de zile considerate executate pentru zilele muncite este mai mare.
În termen de două luni de la publicarea legii în Monitorul Oficial, penitenciarele vor trebui clasificate în funcție de condițiile de detenție, iar în termen de patru luni de la publicare va trebui făcut istoricul fiecărui deținut și a condițiilor în care a fost închis, pentru a se putea calcula zilele care vor fi reduse din pedeapsă.
