Cătălin Cîrstoiu și-a prezentat planurile pentru primărie: Vom continua înlocuirea țevilor în alt ritm. Vom reduce prețul gigacaloriei

”E prima dezbatere publică, sunt 10 teme mari de discuție, raportate la programul meu pentru București. Programul pentru București este programul pe care mi-l asum, fiind susținut de PSD și PNL, dar dincolo de a fi un program politic aș vrea să fie un program de administrație publică, pentru cetățenii acestui oraș, un oraș care este bolnav, căruia îi trebuie un tratament, iar ceea ce începem noi astăzi este a scrie rețeta cu acele tratamente pentru București, de aceea deviza noastră este «Facem Bucureștiul bine». Sunt ferm convins că în a administra acest oraș este nevoie de o muncă în echipă, de o muncă coordonată, în care să avem dialog, să avem opinii. Primul subiect luat în dezbatere a fost termoficarea. În topul cetățenilor Bucureștiului, termoficarea reprezintă o soluție care trebuie găsită, care trebuie identificată și pentru care trebuie să găsim un tratament”, a declarat Cîrstoiu, duminică, într-o conferință de presă.

Candidatul Alianței PSD-PNL la Primăria Capitalei a spus că zona București-Ilfov este una dintre cele mai dezvoltate, însă acest lucru nu se vede în viața de zi cu zi a oamenilor.
 
”Zona București-Ilfov este una dintre cele mai dezvoltate din punct de vedere economic, la nivel național. Este cu mult peste zone similare din țări vecine, cum ar fi Bulgaria, Slovenia, Lituania, Letonia sau Croația, stat bogat, este un PIB mai mare per capita decât în Cluj, Timișoara sau Constanța, dar cred că asta nu e vizibil în viața de zi cu zi a cetățenilor din Capitală. Degeaba vorbim de un PIB de 50.000 de euro per capita, degeaba spunem că București-Ilfov reprezintă a 14-a zonă din UE ca PIB general, degeaba spunem că este o zonă puternic economică din România, Bucureștiul reprezentând 90 la sută din veniturile acestei regiuni, pentru că asta nu se reflectă în trei lucruri fundamentale pentru cetățenii orașului și anume siguranța, confortul și eficiența”, a spus Cîrstoiu.
 
Cătălin Cîrstoiu a arătat că Primăria Capitalei nici nu a avut toți banii alocați în buget, anul trecut, pentru plata subvențiilor la termoficare.

”Aș începe printr-un exemplu concret. Știm cu toții că o mare parte din costurile termoficării sunt reprezentate de subvenții, știm bine că prețul gigacaloriei în București este de aproape 1.000 de lei și partea de subvenție este reprezentată de 65 la sută, așa încât aș vrea să vă informez că Primăria Generală a Capitalei ar fi trebuit să plătească în 2023 - 1,8 miliarde lei subvenții. Bugetul PMG pe anul trecut a prevăzut o plată de 1,1 miliarde lei, adică rezultă un deficit real de 700 milioane lei care ar fi trebuit plătiți de PMB către Termoenergetica. Asta înseamnă un deficit, din start, de 700 milioane lei, ceea ce va împinge cele două companii spre o perioadă dificilă tocmai prin ineficiența acestei relații dinpre Primărie, Termoenergetica și ELCEN. Această situație poate duce la intrarea, din nou, în insolvență a celor două companii, cum a fost în trecut, cu atât mai mult cu cât Primăria nici măcar nu a generat un audit pentru a putea face aceste plăți. Situația trebuie privită în ansamblu pentru că nu reprezintă strict o soluție pentru termoficare, ci trebuie avut în vedere soluțiile energetice ale orașului, aceasta fiind o zonă cu soluții energetice destul de sărace. Trebuie privit și din prisma inexistenței unui PUG al Capitalei, este inexistent, de 4 ani auzim de el, dar nu există. Mai mult, nu putem vorbi despre această hartă GIS din PUG de o importanță majoră pentru rețelele de termoficare”, a mai afirmat Cîrstoiu.
 
De asemenea, Cîrstoiu s-a referit la vechimea echipamentelor și rețelelor de termoficare și la datoriile care există față de ELCEN.

”Discuția despre trendul zilei în materie de energie este decarbonarea, noi vorbim în continuare despre soluții ale problemelor de bază ale oamenilor, iar soluția nu este să spunem că apa caldă va veni a doua zi, cum ați mai auzit, ci am putea avea rolul de a spune că prin eficiența noastră, printr-un dialog constructiv și o muncă în echipă vom putea oferi oamenilor o administrație care aduce căldură în sufletele lor. Dacă vorbim de Bucureștiul anului 2024 în privința termoficării, este exact în aceeași situație ca acum 10 ani. Echipamentele și rețelele sunt vechi, în proporție de 90%. Din punct de vedere financiar vorbim despre o datorie a Termoenergetica față de ELCEN de 1 miliard, vorbim de avarii frecvente. Oamenii ajung acasă și constată că nu au apă caldă, nu au căldură, ba chiar mai au și un copil mic și nu au cu ce să îl spele, vorbim de întreruperi neanunțate ale apei calde, vorbim de un consum de gaze naturale, despre un preț de 1.000 de lei a gigacaloriei cu subvenție de 65 la sută. În Oradea, un oraș care a știut să își găsească soluții, gigacaloria este 350 lei, cu subvenții de 15 la sută. Sunt 4.000 de conducte în subteran, 1.000 în conducte principale și 3.000 în conducte  secundare. Ritmul de schimbare de 100 km în 4 ani ne duce la 40 de ani în a schimba conductele”, a spus Cîrstoiu.
 
Medicul Cîrstoiu a arătat că ELCEN nu poate produce energia necesară termoficării. 
 
”Dacă vorbim de energie utilizată pentru producerea agentului termic, principalul producător este ELCEN care vara produce 50 MW, iar în timpul iernii, 400 MW, consumul fiind dublu. Atunci evident că trebuie injecție de energie electrică de la Cernavodă prin Nuclearelectrica sau de la OMV Petrom Brazi prin termocentrala de acolo. Consumul e clar că în București este mai mare decât producția de energie și trebuie să spunem că din cele 858.000 de locuințe existente în București, 560.000 sunt branșate la sistemul centralizat de termie, dar 17 la sută încă folosesc încălziri individuale, restul fiind bazate pe centrale de locuință. Clădirile au o eficiență energerică scăzută, sunt adevărate bule de căldură, ele cresc consumul de energie termică ducând la un randament scăzut. Producția de dioxid de carbon este sursă de poluare. În momentul ăsta 2MW reprezintă plata pentru un certificat de dioxid de carbon. Șansa de a face o infrastructură coerentă a fost spulberată. Prin POIM s-au luat în 2020 fonduri nerambursabile, 200 milioane de euro. Din aceste 200 milioane euro bani pierduți, nu s-au schimbat decât 12 km de conducte, asta în contextul în care proiectul era pe principiul primul venit, primul finanțat. (...)”, a susținut Cîrstoiu.
 
Totodată, Cătălin Cîrstoiu a afirmat că își propune reducerea costului gigacaloriei pentru bucureșteni.
 
”Ne propunem ca în viitor să reducem prețul gigacaloriei și asta se va reflecta în buzunarul fiecărui cetățean prin scăderea plății facturii pentru energie termică, să creștem calitatea termoficării, să creștem calitatea serviciilor de termoficare și să ne aliniem directivelor UE care prevăd că din 2030 se scot de pe piață centralele individuale, din 2040 este interzisă folosirea lor și a altor surse de combustie. Noi venim cu niște propuneri, etapizate în trei categorii, primele imediate, în primele 6 luni, după care vor fi măsuri care vor fi luate în primii doi ani și măsuri pe termen lung. Măsurile imediate privesc fuzionarea ELCEN cu Termoenergetica, este un memorandum semnat la nivel de Guvern, tergiversat prin Consiliul General al Capitalei, este un proces complex, dar care evident este util. Practic ELCEN este cel care folosește gaze pentru a produce energie electrică și de aici se produce energie termică distribuită de Termoenergetica la consumatori. În București, gazele sunt aduse către ELCEN printr-un distribuitor și nu direct. Numai prin scoaterea acestui distribuitor și alimentarea directă din rețeaua Transgaz a ELCEN va duce la scăderea costurilor. La CET Vest spre exemplu, conducta care  trebuie schimbată pentru a alimenta direct din Transgaz este de 400 metri. Și acest proiect va începe”, a subliniat Cătălin Cîrstoiu.
 
Cîrstoriu a mai arătat că trei dintre cele patru CET-uri din București nu sunt renovate și că pentru toate sunt viziuni diferite. În opinia lui Cîrstoiu, este nevoie de o viziune unitară.
 
De asemenea, Cîrstoiu promite continuarea înlocuirii țevilor, dar într-un ritm accelerat. El s-a referit și la surse de energie alternativă, pentru a atrage consumatorii în rețea, pe termen lung. El crede că utilizarea geotermiei poate fi o soluție, mai ales pentru nordul orașului, dar și producerea energiei electrice și termice din deșeuri.
 
Cîrstoiu a precizat că, în calitate de primar ales al Capitalei, va avea alături experți care vor propune decizii pe care el și le va asuma, în privința energiei termice.