Tudor Ciuhodaru, medic primar în medicină de urgență, a subliniat că o căpușă poate trimite un om direct la neurologie.
”O căpușă te poate trimite direct la neurologie. Fiți atenți la apariția oricărui simptom neobișnuit apărut la nivelul pielii și nu numai, mai ales după ce ați fost în zonele cu vegetație abundentă sau în contact cu animale. E nevoie de o evaluare medicală cât mai rapidă.
𝐕𝐢𝐧𝐞 𝐬𝐞𝐳𝐨𝐧𝐮𝐥 𝐜ă𝐩𝐮ş𝐞𝐥𝐨𝐫. 𝐂𝐞 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬ă ș𝐭𝐢ț𝐢 (𝐬ă 𝐟𝐚𝐜𝐞ț𝐢) î𝐧 𝐜𝐚𝐳𝐮𝐥 𝐜𝐚𝐳𝐮𝐥 𝐦𝐮ș𝐜ă𝐭𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐞 𝐜ă𝐩𝐮ș𝐞:𝐀𝐭𝐞𝐧ț𝐢𝐞!
1. Ne confruntăm cu infecții care nu mai au un profil clasic. Un pacient poate ajunge la dermatolog cu o leziune banală și, în câteva zile, să ajungă la terapie intensivă.
2. Fără tratament infecția poate progresa spre paralizie facială, tulburări cardiace și afecțiuni articulare cronice.
3. Examinați întotdeauna copiii la întoarcerea de la locurile de joacă!
4. Apariția oricărui simptom după mușcătură necesită evaluare medicală rapidă”, a scris Tudor Ciuhodaru pe pagina sa de Facebook.
Când trebuie să mergi la spital:
1. Căpuşa trebuie extrasă printr-o intervenţie chirurgicală cât mai urgentă.
2. Extragerea se face preferabil de personal specializat.
3. Nu strângeţi căpuşa care v-a muşcat între degete pentru a nu pompa din conţinutul său intestinal cu microbi în sângele dumneavoastră.
4. Dacă aţi încercat să scoateţi căpuşa cu penseta şi capul ei s-a rupt şi a rămas în piele, prezentarea la medic şi extragerea chirurgicală este o urgenţă pentru prevenirea infecţei şi a complicaţiilor.
5. Prevenția boreliozei implică extragerea rapidă a căpușei și administrare de antibiotice.
6. Medicația se administrează adesea la domiciliu pentru o perioadă de până la 10-14 zile.
7. Consultaţi imediat un medic mai ales dacă apar modificări la nivelul muşcăturii sau apar simptomele variate ale așa-numitei ,,gripe de vară” însoţită de dureri musculare, transpiraţii sau nas înfundat.
”Până când 𝐥𝐞𝐠𝐞𝐚 𝐂𝐢𝐮𝐡𝐨𝐝𝐚𝐫𝐮 privind predarea educației pentru sănătate în toate școlile din România va fi aprobată, e bine să:
1. Rețineți data la care a fost extrasă căpuşa.
2. Urmăriţi apariţia oricăror simptome ,,curioase" atât la nivelul muşcăturii cât şi generale precum cele pseudogripale: febră, dureri de cap, dureri în gât, ganglioni inflamaţi, oboseală marcată și dureri musculare.
3. Rețineți că simptomatologia bolii Lyme este polimorfă şi realizează tablourile clinice a peste 200 de afecţiuni. Nu degeaba este supranumită boala cu 1000 de feţe.
4. !!! Mai puțin de 30% dintre bolnavii de Lyme după mușcătura de căpușă își mai amintesc de această mușcătură datorită dimensiunilor mici și secreției anestezice).
5. Boala Lyme poate fi recunoscută ușor în primul stadiu. Eritemul apare în câteva zile (între 3 și 30 de zile) la nivelul pielii, centrat de locul de atașare a căpușei. Este roșiatic, rotund și are dimensiuni variabile. În timp acesta se extinde centrifug mărindu-și suprafața și are adesea un aspect caracteristic de semn de tras la țintă: un punct roșu central înconjurat de o zonă de piele curată ce este și ea înconjurată de o zonă roșie. În majoritatea cazurilor eritemul nu produce prurit sau durere dar este cald la atingere. Chiar fără tratament eritemul migrator dispare în câteva săptămâni”, a mai explicat cunoscutul medic.
Prevenție:
”1. La noi căpușa implicată este Ixodes ricinus (numele e dat de aspectul caracteristic de ”bob de ricin”). Nu toate căpușele sunt purtătoare de Borelia (nu toate persoanele mușcate de o căpușă vor dezvolta borelioză).
2. Căpuşa adultă este vizibilă pe piele (mai dificil în zonele piloase) şi trebuie scoasă imediat dar nimfele sunt foarte greu de vizualizat (arată ca un punct negru cât un varf de ac).
3. Examinați întotdeauna copiii la întoarcerea de la locurile de joacă.
4. Evitaţi zonele în care riscul de a fi muşcați de căpuşe este mare (spaţiile verzi, tufişuri, pe sub arbori).
5. Riscul crește în aceste zile călduroase datorită stilului sumar de îmbrăcăminte cât şi a activităţilor în aer liber în zone populate de coloniile de căpuşe.
6. Atenţie la locurile de joacă ale copiilor.
7. În zonele de risc purtaţi haine deschise la culoare, cu pantaloni lungi introduşi în şosete cu textură mai deasă. Alegeţi pantofi deschişi la culoare, fără orificii sau decupaje.
Și puțină 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞. Î𝐧 𝟏𝟗𝟖𝟐 𝐖𝐢𝐥𝐥𝐲 𝐁𝐮𝐫𝐠𝐝𝐨𝐫𝐟𝐞𝐫 (microbiolog american de origine elvețiană) a reușit să identifice o spirochetă dintr-o specie de căpușe care se dovedea a fi implicată într-o misterioasă epidemie ce afectase populația orașului Lyme din statul american Connecticut. Deși în orașul Lyme populația a fost afectată în special de fenomene cutanate și articulare (poliartrită, spondilită, sacroileită), noțiunea de Lyme nu se limitează doar la descrierea de artroborelioză, ci include pe lângă fenomenele autoimune și pe cele de afectare neurologică progresivă”, a conchis Tudor Ciuhodaru.
