Banca Națională a României (BNR) a realizat o analiză care arată efectele invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, declanșată în februarie 2022, asupra economiilor din regiune.
Raportul se concentrează pe situația economică din Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia și România.
Astfel, simulările realizate arată că, până la finalul anului 2022, conflictul a contribuit la creșterea inflației cu aproximativ 1,1 puncte procentuale și la scăderea PIB-ului cu până la 1,4 puncte procentuale, comparativ cu un scenariu ipotetic în care războiul nu ar fi avut loc.
Până la finalul lui 2022, războiul a dus la o creștere a inflației cu aproximativ 1,1 puncte procentuale și la o scădere a PIB-ului cu până la 1,4 puncte procentuale, comparativ cu un scenariu ipotetic fără război.
Pe lângă pierderile umane și materiale uriașe din Ucraina, războiul a provocat și un șoc energetic major în regiune, după ce Rusia a întrerupt livrările de gaze către UE. Efectele s-au propagat în întreaga economie regională, afectând consumul, producția și exporturile.
„Rezultatele simulărilor indică faptul că, până la sfârșitul anului 2022, conflictul a determinat o majorare a ratei inflației cu aproximativ 1,1 puncte procentuale și o scădere a PIB-ului cu până la 1,4 puncte procentuale, comparativ cu un scenariu ipotetic în care războiul nu ar fi avut loc. Analiza evidențiază un impact relativ mai pronunțat asupra economiilor din Europa Centrală și de Est în comparație cu cele din Europa de Vest. Rezultatul poate fi atribuit vulnerabilităților structurale specifice regiunii și, totodată, prin proximitatea geografică față de zona de conflict, factori care au amplificat volatilitatea indicatorilor macroeconomici”, se arată în raportul Băncii Naționale, semnat de Daniel Dăianu (Consiliul Fiscal), Tudor Grosu (dir. Directia Modelare şi Prognoze Macroeconomice- BNR), Andrei Neacșu (economist în cadrul aceleiași direcții din BNR), Andrei Tănase (economist, Direcţia Modelare şi Prognoză Macroeconomică) și Radu Vrânceanu (ESSEC Business School, THEMA).
În doar doi ani, economia a pierdut aproape 15 miliarde de euro
Economia României a pierdut, astfel, 4,1 miliarde de euro în 2022, 4,8 miliarde de euro în 2023 și aproape 5,5 miliarde de euro anul trecut, în mod real (nu prin inflație), din valoarea economiei (PIB), conform calculelor pe baza datelor oficiale furnizate de Ministerul Finanțelor.
Totalul ajunge, astfel, la un PIB mai mic anul trecut cu peste 14 miliarde de euro față de cât ar fi putut fi. Cum veniturile statului ca pondere în PIB sunt în jurul valorii de 27-29% din PIB, rezultă că veniturile efective ar fi fost, și ele, cu aproape 5 miliarde de euro mai mari dacă Federația Rusă nu ar fi invadat Ucraina.
Analiza mai compară și impactul războiului din Ucraina asupra economiilor Bulgariei, Poloniei și României, care s-au confruntat cu provocări similare: un aflux masiv de refugiați, perturbări ale lanțurilor de aprovizionare și o creștere a aversiunii investitorilor din cauza proximității față de zona de conflict.
De cealaltă parte, țări precum Cehia și Ungaria, folosite ca grup de control, au fost mai puțin afectate direct, având o distanță mai mare față de Ucraina.
Petrolul și gazele naturale, „campioane” la creșteri
Ca efect al războiului, prețurile materiilor prime au crescut semnificativ: petrolul cu 18,3% și gazele naturale cu 34,2%, cea din urmă reacționând mai puternic. În ceea ce privește impactul economic, PIB-ul a scăzut atât în România, cât și în SUA, dar mai accentuat în România, cu aproximativ 4 puncte procentuale, comparativ cu o scădere de circa 2 puncte procentuale în SUA.
La finalul lui mai, ministrul de Externe, Emil Hurezeanu, dădea vina pe „modificările la vârf” suferite de Guvern pentru faptul că România a întârziat plata cotizației la fondul UE care sprijină militar Ucraina, în valoare de 18,6 milioane euro.
