Care sunt cele mai vechi clădiri din București. Foto

Casa Melik, Hanul lui Manuc, Spitalul Colțea, Biserica Colțea, dar și Biserica Kretzulescu sunt oaze de istorie și arhitectură în goana nebunească a Bucureștiului de astăzi.

1. Biserica Sfântul Anton (Curtea Veche)

Aflată în centrul fostei curți domnești, biserica Sfântul Anton a fost ridicată de voievodul Mircea Ciobanu în secolul al XVI-lea, pe locul fostei biserici, ctitorită de Mircea cel Bătrân. Lăcașul a suferit o serie de transformări de-a lungul timpului. În anul 1611, biserica a fost refăcută de Matei Basarab, după ce a fost incendiată și jefuită. Prădată din nou în timpul invaziei turco-tătare, biserica Sfântului Anton este refăcută de domnitorii Gheorghe Ghica, între ani 1660 și 1664, și Gheorghe Duca, în perioada 1673-1678. Cea mai importantă transformare a avut loc în anul 1715 când i s-a adăugat portalul de la intrare. Biserica a fost mărită de Nicolae Mavrocordat în secolul al XVIII-lea, iar în 1852 i s-a adăugat un al doilea hram.

2. Biserica Colțea

Biserica Colțea este un reper al Capitalei, fiind situată în apropierea Pieței Universității. Lăcașul de cult a fost construit în stil brâncovenesc în numai un an, între 1701-1702, și a fost ctitorită de spătarul Cantacuzino. Picturile îi aparțin tot lui Gheorghe Tattarescu. În timpul domniei lui Ștefan Cantacuzino, ansamblul a fost înconjurat de ziduri, terminate în 1715. În februarie 1739, clădirile de la Colțea au ars, acoperișul și interiorul fiind refăcute în același an. Biserica Colțea a rămas un monument reprezentativ al epocii brâncovenești, prin tehnica procedeelor decorative, rar întâlnite, combinate cu influențe orientale și ale artei occidentale în stil baroc italian.

3. Spitalul Colțea

Doi ani mai târziu de la terminarea Bisericii Colțea, a fost construit primul spital din Țara Românească. Cu o istorie de peste 300 de ani, Spitalul Colțea este unul dintre cele mai importante spitale din România, datorită activității de asistență medicală, învătământ medical și cerecetare științifică. În 1739, complexul de la Colțea a fost distrus de un incendiu de proporții. Clădirile au fost refăcute în 1837-1842, respectiv 1888. După ce a fost refăcută, instituția si-a extins activitatea, inființându-se noi secții și clinici.

4. Biserica Kretzulescu

Biserica a fost construită între anii 1720-1722, cu ajutorul cancelarului Iordache Kretzulescu și al soției sale Safta, una dintre fiicele lui Constantin Brâncoveanu. Este unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectură ale orașului de la sfârșitul perioadei brâncovenești. Picturile din interior au fost realizate de Gheorghe Tattarescu. Cutremurul din 1838 a distrus turnul bisericii, ulterior a fost refăcut în anul 1859, într-un stil neoclasic, cu o turlă din lemn acoperită cu tablă. Pridvorul, care era închis, păstrează pictura originală care stă sub semnul stilului brâncovenesc.

5. Biserica Mântuleasa

Lăcașul de cult din sectorul 2 a fost ctitorit în anul 1734 de către jupânesele Maria și Stanca, sora și soția jupânului Mana Cupetu, pe vremea domnitorului Grigore Ghica. Biserica este zidită în forma de cruce cu altar, naos unit cu pronaosul, pridvor sprijinit pe patru stâlpi de piatră și o turlă care servește drept clopotniță. Biserica a trecut printr-o singură restaurare care a durat patru ani, între anii 1926 și 1930.

6. Casa Melik

Aflată pe strada Spătarului numărul 22, Casa Melik este considerată de specialiști cea mai veche construcție din București destinată locuirii. Construcția datează din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, fiind construită pe la 1750-1760. Clădirea a fost reabilitată și restaurată complet între anii 1970 și 1994, sub spravegherea Direcției de Monumente Istorice din Ministerul Culturii. Casa Melik adăpostește acum colecția de artă Serafina și Gheorghe Răuț.

7. Hanul lui Manuc

Celebrul local din Centrul Vechi al Capitalei a fost construit la începutul secolului al XIX-lea, de către boierul armean Manuc Bei. Din descrierile de la începultul secolului XIX, reiese că la subsol se aflau 15 pivnițe boltite, 23 de prăvălii la parter, camere pentru servitori, două saloane mari, zece magazii și un tunel în care încăpeau aproximativ 500 de oameni. În curtea exterioară exista o cafenea și o mică grădină cu fântână arteziană. Hanul a fost grav afectat de cutremurul din 1838, care l-a determinat pe Murat, fiul lui Manuc, să poruncească dărâmarea și reconstruirea unei laturi mari a acesteia. În cele din urmă, Murat a decis să vândă hanul, deoarece presiunile pentru reparații erau foarte mari, iar costurile ar fi făcut din păstrarea hanului o afacere neprofitabilă.

Sursa: historia.ro