Bulgaria organizează duminică alegeri prezidențiale, iar votul este obligatoriu pentru prima oară în ultimii 26 de ani.
Pe 6 noiembrie, în Bulgaria va fi ales viitorul președinte. Conform estimărilor, în cel de-al doilea tur de scrutin, din 13 noiembrie, se vor înfrunta doi candidați.
Ca membră a UE și NATO, Bulgaria se situează într-o zonă sensibilă sub aspect geopolitic. Astfel, tradiționalele relații cordiale cu Rusia și încărcatul raport istoric cu Turcia au devenit nucleul campaniei electorale. Deși președintele Bulgariei este ales în mod direct de către electorat, are numai un rol de reprezentare.
21 de candidați sunt în cursă pentru mandatul de cinci ani, dar au cele mai bune șanse să intre în turul 2: președinta Parlamentului, Țețka Țaceva, din partea formațiunii aflate la guvernare GERB, și reprezentantul socialiștilor, generalul Rumen Radev.
Alegerile vor fi urmărite cu interes în UE, căci candidatul socialist promite să amelioreze relația Bulgariei cu aliatul său tradițional, Rusia.
Dacă niciun candidat nu obține majoritate de voturi duminică, turul al doilea se va ține pe 13 noiembrie între candidații care au obținut cele mai multe voturi.
În Bulgaria, prin lege,în ziua de înaintea alegerilor candidații la președinție nu au voie să facă campanie electorală. De asemenea, în ziua alegerilor este ilegală difuzarea de exit-polluri. Presa bulgară a pus aceste rezultate pe rețele sociale, deoarece nu sunt reglementate de legea din Bulgaria.
Este de așteptat ca 6.834.278 de bulgari să se prezinte la vot.
Președintele bulgar este ales pe o perioadă de cinci ani, iar cine va ieși câștigător în alegerile din noiembrie va începe mandatul în ianuarie 2017. În Constituția Bulgariei este specificată o limită de două mandate pentru președinte.
În paralel are loc și un referendum despre obligativitatea votului, o reformă electorală și limitarea subvențiilor pentru partide în funcție de numărul de voturi.
