Pe 6 noiembrie, în Bulgaria va fi ales viitorul preşedinte. Conform estimărilor, în cel de-al doilea tur de scrutin, din 13 noiembrie, se vor înfrunta doi candidaţi.
Ca membră a UE şi NATO, Bulgaria se situează într-o zonă sensibilă sub aspect geopolitic. Astfel, tradiţionalele relaţii cordiale cu Rusia şi încărcatul raport istoric cu Turcia au devenit nucleul campaniei electorale. Deși preşedintele Bulgariei este ales în mod direct de către electorat, are numai un rol de reprezentare.
21 de candidaţi sunt în cursă pentru mandatul de cinci ani, dar au cele mai bune şanse să intre în turul 2: preşedinta Parlamentului, Ţeţka Ţaceva, din partea formaţiunii aflate la guvernare GERB, şi reprezentantul socialiştilor, generalul Rumen Radev.
Alegerile vor fi urmărite cu interes în UE, căci candidatul socialist promite să amelioreze relaţia Bulgariei cu aliatul său tradiţional, Rusia.
Dacă niciun candidat nu obține majoritate de voturi duminică, turul al doilea se va ține pe 13 noiembrie între candidații care au obținut cele mai multe voturi.
În Bulgaria, prin lege,în ziua de înaintea alegerilor candidații la președinție nu au voie să facă campanie electorală. De asemenea, în ziua alegerilor este ilegală difuzarea de exit-polluri. Presa bulgară a pus aceste rezultate pe rețele sociale, deoarece nu sunt reglementate de legea din Bulgaria.
Este de așteptat ca 6.834.278 de bulgari să se prezinte la vot.
Președintele bulgar este ales pe o perioadă de cinci ani, iar cine va ieși câștigător în alegerile din noiembrie va începe mandatul în ianuarie 2017. În Constituția Bulgariei este specificată o limită de două mandate pentru președinte.
În paralel are loc şi un referendum despre obligativitatea votului, o reformă electorală şi limitarea subvenţiilor pentru partide în funcţie de numărul de voturi.
