Branduri din domeniul modei încalcă legislația muncii în Europa de Est, acuză un ONG

Potrivit publicației britanice, care citează un adevărat rechizitoriu întocmit de către ONG-ul Clean Clothes Campaign împotriva unora dintre cele mai mari nume din lumea modei - inclusiv mărci de lux ca Prada și Hugo Boss -, aproximativ trei milioane de muncitori din Slovacia și până în Georgia fac parte din "din curtea din spate a muncii ieftine a brandurilor vest-europene de modă".

Femeile, cel mai adesea angajate în domeniu pentru firme mari, sunt obligate frecvent să muncească peste program sau să renunțe la concediu pentru a obține salariile de bază al căror nivel este cu mult sub nivelul de subzistență, denunță ONG-ul. Bettina Musiolek, una dintre autoarele raportului, a declarat că această cercetare spulberă mitul potrivit căruia "Made in Europe" înseamnă corectitudine - o percepție consolidată, în opinia sa, după dezastrul de la Rana Plaza, în Bangladesh.

Grupul acuză sponsorul Adidas al Campionatului Mondial de Fotbal că profită de nereglementarea drepturilor muncii în Georgia. Compania germană, care a vândut produse de tip sport în valoare de 14,5 miliarde de euro anul trecut, este suspectată că procură haine din această țară, în care muncitorii sunt plătiți cu cinci euro pentru o zi de muncă de opt ore. Acești muncitori au semnalat că sunt intimidați la locul de muncă, unde sunt nevoiți să ceară permisiunea să meargă la toaletă și unde sunt supuși unor presiuni să nu-și ia concedii medicale când se îmbolnăvesc.

Adidas a declarat că nu are "vreo producție autorizată în Georgia". Întrebat dacă desfășoară producție neautorizată, prin intermediul unuia dintre antreprenorii săi turci, un purtător de cuvânt a declarat că, "la Adidas Group, investigăm toate plângerile pe care le primim, inclusiv solicitarea Clean Clothes Campaign de a dezvălui detalii despre fabrici incluse în investigația acesteia".

Un purtător de cuvânt Inditex, firma de retail din spatele Zara, a declarat că societatea se află în contact cu Clean Clothes Campaign pentru a putea "investiga afirmațiile și a adopta măsuri adecvate pentru a le aborda".

Potrivit publicației, investigatorii au găsit muncitori plăți cu sume mai mici decât salariul minim în patru țări, inclusiv în Bulgaria și România, state membre UE din 2007. În Bulgaria, o țară în care aproape jumătate din populație trăiește sub pragul sărăciei, unii dintre muncitorii cu normă întreagă primeau salarii de 129 de euro, cu mult sub salariul minim prevăzut în 2013, de 159 de euro. În România, unii muncitori cu normă întreagă au declarat că primeau 124 de euro pe lună, cu 55 de euro mai puțin decât salariul minim, de 179 de euro.

"I-am spus șefului meu că uneori nu fac norma minimă dacă nu vin sâmbăta, iar el mi-a răspuns «atunci vino și duminica»", le-a declarat un muncitor român investigatorilor, potrivit publicației britanice.

Muncitorii afirmă că luptă zi de zi pentru supraviețuire, mănâncă ceea ce cultivă, împrumută bani și doar visează la concedii. "Avem noroc că ne cultivăm singuri legumele în sat, iar vara ai ce să mămânci. Însă iarna viața este foarte grea", a declarat un muncitor moldovean. În Republica Moldova, săptămâna de muncă de șase zile este un lucru obișnuit pentru muncitori care produc haine pentru firme ca Primark și Tesco. Doar una din trei fabrici investigate plătește ore suplimentare pentru muncă sâmbăta.

Potrivit The Guardian, în România, muncitori care produc haine pentru Zara și H&M au declarat că pot să câștige salariul minim doar dacă efectuează ore suplimentare și pe timpul concediilor. Orele suplimentare nu apar pe fluturașii de salariu.

În Georgia, muncitori care au spus că fabrică tricouri pentru Adidas au declarat că sunt supuși unor presiuni dure să nu-și ia concedii de odihnă. Ei denunță intimidări din partea conducerii și afirmă că se confruntă cu probleme de sănătate din cauza condițiilor neadecvate privind încălzirea și aerul condiționat.

ONG-ul a chestionat 316 muncitori din zece țări și a precizat că muncitorii au văzut etichetele mărcilor, ceea ce a ajutat organizația să stabilească legături în lanțul de aprovizionare. Însă unele mărci au declarat că nu au niciun rol sau au un rol marginal. Tesco a anunțat că a încetat să mai cumpere haine din Republica Moldova în urmă cu un an, iar un purtător de cuvânt Primark a declarat că firma procură doar un procent mic din bunuri din această țară și că va "investiga orice probleme sesizate imediat".

H&M a respins orice acuzații potrivit cărora muncitorii săi ar câștiga doar 0,50 euro pe oră pentru a broda o bluză. "Credem că este o viziune depășită cea potrivit căreia companiile străine trebuie să stabilească ce înseamnă salariu de subzistență", a afirmat compania într-un comunicat. "Problema orelor suplimentare nu este specifică furnizorilor H&M, ci este una dintre cele mai comune provocări în industria textilă", a adăugat ea.

"Unele dintre acuzații au fost clarificate în trecut", afirmă Hugo Boss într-un comunicat, adăugând că "unele dintre ele nu pot fi asociate partenerilor noștri". Firma a refuzat să facă alte comentarii fără să aibă informații detaliate despre fabrici. Prada nu a răspuns solicitărilor de a comenta pentru The Guardian, mai precizează publicația britanică.