A fost găsit locul de naștere al umanității: este Botswana!

O nouă piesă din puzzle-ul evoluției umane a fost identificată: prima "patrie" a omului modern a fost localizată într-o regiune a Africii australe, în nordul teritoriului ocupat în prezent de Botswana, unde strămoșul nostru comun a trăit în urmă cu aproximativ 200.000 de ani înainte de a migra spre alte zone 70.000 de ani mai târziu, potrivit unui studiu publicat luni în revista Nature, citat de AFP.

Urcând pe firul istoriei până la rădăcinile arborelui nostru genetic, autorii studiului afirmă că au localizat pentru prima dată "patria ancestrală" a omului modern, Homo sapiens sapiens.

"Știm de mult timp că omul modern a apărut în Africa în urmă cu circa 200.000 de ani. Însă nu știam până acum unde se afla mai exact acea patrie a lui", a declarat Vanessa Hayes, principala autoare a studiului, într-o conferință de presă.

Oamenii de știință și-au bazat cercetările pe genealogia genetică, o disciplină ce permite identificarea modelelor de migrații umane. Ei au analizat 200 de genomuri mitocondriale, markeri genetici ai genealogiei materne, prelevați de la populații ce trăiesc în prezent în Namibia și în Africa de Sud, o regiune a Africii de mult timp considerată ca fiind unul dintre leagănele umanității și ale omului modern.

Testele ADN au relevat prezența rară a celei mai vechi linii genetice materne, denumită "L0", prezentă încă în cadrul acestor populații. "Observând acea linie genetică, ne-am întrebat de unde veneau acele persoane, unde locuiau ele? Am studiat dispersia geografică a acelei linii genetice", a explicat Vanessa Hayes.

"Am realizat analize spațiale pentru a urca pe firul timpului, întrucât de fiecare dată când se producea o migrație, ea era înregistrată în ADN-ul nostru, care se modifică. El este ca un orologiu al istoriei noastre", a spus experta în genetică, conform Agerpres.

"Am fost cu toții membri ai populației Khoisan"

Comparând genomurile, cercetătorii au reușit să izoleze un strămoș comun, care era un străvechi Khoisan, aparținând unei populații de vânători-culegători care există și în prezent. Potrivit studiului, toți oamenii care trăiesc astăzi în Africa și în afara Africii au același strămoș. "Cred că am fost cu toții membri ai populației Khoisan la un moment dat", afirmă Vanessa Hayes.

Acei reprezentanți ai populației Khoisan, prima comunitate umană modernă, ar fi trăit în aceeași regiune timp de 70.000 de ani, fără să se deplaseze. Cum s-a aflat acest lucru? Pentru că genomul lor a rămas identic, fără să sufere modificări, în perioada 200000 î.e.n. - 130.000 î.e.n.

Comunitatea ar fi prosperat în acea regiune - la fel de mare ca Noua Zeelandă -, situată la sud de fluviul Zambezi, care izvorăște din actuala Namibie, traversează nordul statului Botswana și ajunge până în Zimbabwe.

În prezent deșertică - denumită Kalahari -, regiunea era în epocă o zonă umedă, plină de verdeață luxuriantă. Analizele geologice, în combinație cu modelele climatice realizate pe computer, au arătat că zona adăpostea un lac uriaș, de două ori mai mare decât Lacul Victoria, denumit Makgadikgadi, dispărut de atunci.

Un lac imens

Clima a început apoi să se schimbe, în urma "unei modificări a orbitei terestre", a explicat Axel Timmermann, oceanograf și coautor al studiului. Lacul s-a fragmentat, regiunea a devenit treptat aridă, iar populațiile au început să migreze de-a lungul unor "coridoare verzi", în direcția nord-est, apoi spre sud-vest. Acele prime plecări au deschis calea către viitoarea migrație a omului modern în afara Africii.

Însă unii dintre ei au rămas în acea regiune, adaptându-se la secetă. Descendenții lor trăiesc în continuare acolo și au rămas vânători-culegători. Pornind de la acest mod de viață ancestral, Vanessa Hayes a bănuit că acei Khoisan purtau în ei străvechea linie genetică.

Un alt indicator: acești oameni vorbesc o limbă "cu clic", rostind anumite consoane prin plesnituri ale limbii. "Or, am aflat că limba cu click este cea mai veche", a subliniat Vanessa Hayes.

"Oamenii Khoisan care trăiesc aici nu și-au părăsit niciodată patria ancestrală. Ei știu că au fost dintotdeauna aici, își povestesc acest lucru din generație în generație. Eu doar a trebuit să dovedesc acest lucru din punct de vedere științific în fața restului lumii", a adăugat Vanessa Hayes, care a avut nevoie de 10 ani pentru a realiza această genealogie genetică.

"Este ca și cum am privi un arbore mare, în care europenii și asiaticii ar fi niște ramuri mici, plasate în vârf", a încheiat ea.